January 31, 201016 yr comment_18099 Voi incerca, asa, din cand in cand, sa va pui cate-o reteta dintr-o carte care-mi place la nebunie. Nu va zic ce carte, va las placerea s-o descoperiti. Supă pisată Să iei un pui şi să-l prejăşti şi jumătate de franzelă iar prăjită (puiul să fie tăiat în bucaţi). Cînd va fi puiul şi franzela prăjite, să se puie în piuliţă şi să se piseze bine; apoi să pui amestecătura în oală şi să o umpli cu zamă bună, să fiarbă un ceas. Cînd va fi fiartă, să o deie prin sîtă şi, dacă va fi zama aceea prea groasă, să se mai subţie cu zamă curată si, cînd va fi de turnat în chisă, să-i puie marole şi rînză fiarte bine şi tăiete mărunţel şi felii de franzelă rumenite şi va fi gata. Report
January 31, 201016 yr comment_18105 De unde ai domle "cercata" asta de bucate. imi mai trebe o "cercata" de arhaisme sa inteleg reteta. Ce puii mei inseamna "marole" si scum adica "sa fiearba un ceas"? ceasul il pun in zeama?? Report
January 31, 201016 yr comment_18116 Uite cine sunt :Jos Exista si un GLOSAR(dictionar) pentru arhaisme. Doi scriitori gurmanzi si doua sute de retete aleseBUCATE CERCATEDespre faptul ca scriitorii romani erau cunoscatori in ale gastronomiei avem multe dovezi. De la Neculce, Cantemir, Budai-Deleanu, Kogalniceanu, Negruzzi, Filimon, Ghica, Odobescu, Creanga, Caragiale, Hogas pana la "mai tinerii" Sadoveanu si Voiculescu avem nenumarate descrieri despre ospetele de altadata, despre cuhniile, pivnitele cu hrube, camarile incarcate cu bunatati si despre mesele imbelsugate insotite de arcusul lautarilor. Iar doi dintre ei, Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi, adevarati gurmanzi, ne-au lasat faimoasa si binecunoscuta culegere de "200 retete cercate de bucate, prajituri si alte trebi gospodaresti". Savori moldovenesti Pagina de titlu a celei de-a doua editii, aparuta la Iasi in anul 1842 A aparut pentru prima data in anul 1841 si a fost tiparita cu cheltuiala si ingrijirea unei societati de iubitori de inaintarea si stralucirea neamului romanesc. Daca citim Scara cartii de bucate avem sentimentul, mentioneaza Mircea Zaciu, ca patrundem "intr-un univers de arome si delicii vizuale". Se poate spune ca ea reprezinta un document veritabil al gustului si al filosofiei de viata a unei epoci. Supa pisata, Mancare de miel, Pui fierbinti, Maiuri de gasca cu sos, Budinca de cartofe, Sos de ciuperci, Tort de migdale, Babe... sunt doar cateva dintre retetele "cercate". PUI FIERBINTIIei pui mici si le dai sare si pui in tingire cu ceapa, morcovi, petrinjel verde, putin piper intreg, putin enibahar, trei cuisoare, trei parti de apa si una de otet si le pune sa fiarba pana cand vei socoti pe jumatate fierti, iei o lingura de unt sa se topeasca, o lingura de faina si le lasa sa se umfle, apoi strecurand salcea in care au fiert puii, pui si trei linguri de smantana si asezand de isnoava puii intransa, o lasi sa mai fiarba. MAIURI DE GASCA CU SOSSa sarezi maiurile si sa le impanezi cu coaja de alamaie, pune intr-o tingire putina grasime sau unt, ceapa taiata, si maiurile si marari si le lasa sa fiarba putin, pune putina faina si lasa sa rumineasca putin, pune zama si smantana, cateva picaturi de otet si piper, lasa sa mai ia un clocot si apoi asaza-le. SOS DE CIUPERCIPui intr-o tingire putin unt si-l lasi de se topeste, apoi pui putin petrinjel, mai iei putine ciuperci si le taie subtire si le pui in unt sa fiarba putin, apoi pune putina faina si-l lasa de se rumineste, apoi pune putina ceapa, putin vin rosu si sare; sosul acesta se poate pune si peste parjoale si peste pui. BUDINCA DE CARTOFE60 dramuri cartofe fierte, 40 dramuri unt pus intr-o piulita si pisate bine impreuna, si apoi le pui intr-o strachina, pui 8 oua galbanusurile unul dupa altul, 20 dramuri migdale pisate, din care sa fie vreo cateva amare, si 20 dramuri zahar pisat, si coaja de la jumatate de alamaie, si apoi amestecandu-le un ceas, faci omat de patru albusuri, il amestici impreuna, ungi calupul cu unt, il torni inuntru, il coci incet si ingadui coptul, ce-l dai indata pe masa presarandu-i zahar pe deasupra. SUPA PISATA Sa iei un pui si sa-l prajesti si jumatate de franzela iar prajita; (puiul insa sa fie taiat bucati), cand va fi puiul si franzela prajite, sa se puie in piulita si sa se piseze bine; apoi sa pui amestecatura in oala si sa o umpli cu zama buna, sa fiarba un ceas; cand va fi fiarta sa o dee prin sata si, daca va fi zama aceea prea groasa, sa se mai subtie cu zama curata, si cand va fi de turnat in chisa, sa-i puie marole si ranza fiarta bine si taiate maruntel, si felii de franzela rumenite si va fi gata. MANCARE DE MIEL Taie felii de carne macra, le bate si le sareaza; apoi le pune in tingire cu putin unt, petrinjel, ceapa, morcovi, cimbru, coaja de alamaie, toate taiate maruntel, le pui in unt, si feliile de carne deasupra si le lasa de se ruminesc; apoi scoti bucatelile de carne si mai pui putina grasime, doua linguri de faina, putina zama peste feliile taiate, putina smantana si le lasa de fierb; apoi strecoara sosul prin sita si pune carnea inauntru in sos si pune sa mai fiarba putin. TORT DE MIGDALE80 dramuri de migdale pisate foarte marunt, 80 dramuri zahar pisat si coaja de la o alamaie, aceste toate sa se amestice la un loc, apoi le pui intr-o oala smaltuita si pui si opt oua intregi si 8 galbanusuri; aceste toate sa se amestice la un loc un ceas, apoi sa fie cuptorul gata si acolo la gura cuptorului sa se toarne in calup, fiind calupul uns cu unt si presarat cu posmag, indata ce sa puie in cuptor, si dupa ce-i copt il lasi de sa raceste si apoi il scoti din calup. BABESa iei una oca de faina, 50 dramuri unt proaspat, freaca bine, pune patru oua galbanusurile si trei intregi si frecandu-se bine cu untul sa faci plamadeala; pune un polonic de drojdii si-l lasi de dospeste, pe urma le bati cu lingura, amestici faina cu untul, cu ouale la un loc, apoi le torni in calupuri pe jumatate, le lasi dospindu-le pana se umple si le dai in cuptor; cuptorul sa fie ca de cozonaci si rumenindu-se deasupra le pui cate o hartie ca sa nu se arda. GLOSAR •alamAie - lamAie; •dram, dramuri - veche unitate de masura a greutatii egala, n Muntenia, cu 3,18 g si, n Moldova cu 3,23 g; •litra - veche masura de greutate a carei marime a variat dupa regiuni si dupa epoci ntre 250 si 322 g, echivalenta astazi cu 250 g; •marole = marule - laptuca; •mai, maiuri - ficat; •oca - veche unitate de masura pentru masa si volum, egala cu aproximativ un kilogram sau un litru si un sfert; •rAnza - stomac; •tingire - vas adAnc (de arama sau de fonta) n care se gateste mAncarea Report
January 31, 201016 yr comment_18132 DRAGOS buna ideea de topicsi eu am cartea p calculator dar inca nam facut nik din eamai nou se gaseste in librarii la noi,cred ca o sa o iau sa o am si in varianta palpabila mie mie tare drag limbajule greut dar e fain Report
January 31, 201016 yr comment_18157 Deci eu stiam ca marula e fruct. Iaca Nu ma ducea capul la laptuci nici batuta iar cu "Cercate" - v-am zis ca imi trebuie dictionar CERCÁT adj. v. bun, capabil, competent, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic. Report
January 31, 201016 yr comment_18160 Dexul zice ca marula vine de la cuvantul francez marule cu accent pe u si inseamna salata verde.Si eu m-as fi gandit la fruct. Ce sa-i faci daca boierii romani faceau studii in Franta. :roll: Report
January 31, 201016 yr comment_18164 De salata de marole n-ati auzit pana acu'? Ori o fi vreun soi de regionalism??? :? Report
January 31, 201016 yr comment_18165 De salata de marole n-ati auzit pana acu'? Ori o fi vreun soi de regionalism??? :? Ma citez singura, da' nu mai editez vechiul mesaj. Da, e regionalism. De asta il auzeam mereu pe tata zicand salata de marole....marúlă (marúle), s.f. – Salată verde. – Var. (Mold.) marolă. Mr. mărule. Tc. marul, parțial prin mijlocirea ngr. μαρούλιον, ngr. μαρούλι (Șeineanu, II, 250; Meyer 260; Meyer, Neugr. St., III, 42; Berneker, II, 21; Lokotsch 1430; Ronzevalle 156). Se consideră că-i vorba de un cuvînt de origine gr. άμαρούλιον, der. din amarus; dar există și în cuman. marul „lăptucă” (Kuun 126), astfel că ar trebui să fie cuvînt turcic; cf. bg. maruli, alb. marulj, sb. marűlja (Vasmer, Gr., 96) Report
January 31, 201016 yr comment_18183 hahaha , numai la noi in Moldova se spune asa. ce m-am inveselit. mama mea facea mereu salata de marole. buuuuuna Report
February 2, 201016 yr comment_18442 La origine, cuvîntul e grec : Marouli, si desemneaza o varietate de salata verde.http://www.xblog.gr/wp-content/uploads/2007/12/marouli.jpgStella, la noi îi zice "romaine" Report
February 2, 201016 yr comment_18493 , am citit romaneste, si nu intelegeam de unde vine româine .la romaine e mai crocanta, marolele sunt mai mai mici Report
February 3, 201016 yr comment_18565 Ca sa vezi eu credeam ca marole se zice la acea salata verde (sau rosie)creata,e un pic mai amaruie.... Report
February 3, 201016 yr comment_18597 Ca sa vezi eu credeam ca marole se zice la acea salata verde (sau rosie)creata,e un pic mai amaruie.... Salata lollo? http://images.google.ch/images?hl=fr&source=hp&q=salade%20lollo&um=1&ie=UTF-8&sa=N&tab=wi Report
February 3, 201016 yr comment_18609 Lollo o fi pe alte meleaguri da eu aia credeam ca e marole de la noi da maine sau poimaine vine socrela in vizeta''( )si o-ntreb'ca stiu ca ea zicea la nu's ce salate marole A fost socrosenia am intrebat-o,a zis ca ea stie ca marole e un regionalism folosit pt.salata de gradina in general si nu un anumit soi de salata... Report
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.