Multumim Reny.

cu placere

eubastept cu rabdare sa scrii despre hotel de ville, hotelu' ala unde numai personalitatile stau. si despre cit de imbulzit e la turnu' aifal. si despre sandviciu' de unshpe euro jumate. adica lucruri cu adevarat importante!!

eu astept cu rabdare sa scrii despre hotel de ville, hotelu' ala unde numai personalitatile stau. si despre cit de imbulzit e la turnu' aifal. si despre sandviciu' de unshpe euro jumate. adica lucruri cu adevarat importante!!

 

Daaa, ala a fost un moment epic

Mi-am adus aminte că m-am plîns la subiectul ăsta de Paris așa cum l-am găsit eu în 2003, și că trebuie să-l reabilitez printr-o altă vizită. Ceea ce am făcut în septembrie, cînd am fost doar cu mama, că avea și ea ”un dor”, să vadă Parisul De data asta a fost foarte mișto, mai ales că în echipă cu mama în călătorii e ca și cum aș fi eu cu o mine mai nebună, adică are mare chef de aventură, nu zice ”nu” la nimic, ba chiar vine ea cu idei mai crețe decît ale mele. Am preferat să stăm undeva mai în centru, de unde să ne putem deplasa foarte ușor în zonele care sînt de vizitat, fără să insistăm prea mult pe fiecare obiectiv, că am vrut să ne bucurăm mai mult de atmosferă. Hotelul se numește Hotel de Roubaix pe rue Greneta și e foarte drăguț. Chiar dacă are doar 2 stele, e o curățenie impecabilă în cameră, micul dejun nu foarte divers dar bun, personalul extraordinar de amabil, la plecare ne-am despărțit cu îmbrățișări și pupături, mai rar așa Dacă mă mai duc vreodată la Paris, tot acolo o să caut să mă cazez.

Bun, și să vă zic ce am mîncat, o să aud au și of, dar asta e. Vis-a-vis de hotel era un restaurant vietnamez, Le Riz, unde am mîncat în fiecare zi la prînz, și seara în prima seară cînd am ajuns. A fost excelent, excelent! Sandwich cu carne de porc, supă Pho, tăiței și nu mai știu ce alte chestii, dar astea-mi sînt preferatele mele și aș mînca numai de-astea timp de... nu știu cît, dacă le-aș avea lîngă mine, din nefericire în Constanța nu e niciun restaurant nici vietnamez, nici indian, nici nimic de genul ăsta care-mi place mie. Deci în afară de cafele, bere și înghețăți mîncate în diverse locuri în plimbările prin Paris, am reușit performanța ca masa de prînz s-o mănînc în același loc în fiecare zi și nu regret deloc că n-am ce vă povesti altceva despre mîncarea din Paris. Ca o remarcă personală cred că dacă ai timp destul să faci și vizite în restaurante pretențioase unde să te bucuri de fine dining franțuzesc, e ok, dacă nu, e în regulă să mănînci unde ai găsit ceva bun, curat, rapid.