walk with the wok

buna seara din nou, Fiica mea a postat pe blog o reteta de paine, dupa Eric Kayser, Le Larousse du Pain. Pentru ca este text mult si munca la formatat ca sa fie inteligibil, daca vreti sa cititi, va invit pe blog. In principiu postez retele direct, dar acum chiar ar fi de lucru mult ..............................

Este una din top #3 retete de spaghete pentru mine. Caccio e pepe inseamna branza si piper, dar nu orice branza. Aceasta reteta de spaghete este foarte veche si foarte iubita in Italia. Branza consacrata in acest caz este pecorino, adica branza de oaie maturata. De altfel pecorino inseamna branza de oaie (pecora = oaie); in vechime, ciobanii, in perioadele cand plecau cu oile la pascut in munti, luau in desagi branza de oaie uscata, multe paste, ulei de masline si boabe de piper la greu. In reteta veche se fierbeau pastele, branza maruntita se amesteca cu apa din care fierbeau pastele si piper zdrobit, rezultand o crema, care se amesteca cu pastele. Reteta contemporana este aproximativ identica, doar ca pecorino a evoluat ca si tehnologie de productie. In Italia intalnim aceasta branza sub forma proaspata, dar nu telemea ci cascaval, semi-maturat sau maturat complet - in acest caz fiind asemanatoare cu parmezanul dar cu gust mult mai intens, diferenta intre parmezan si pecorino fiind laptele; parmezanul este facut din lapte de vaca. Unde gasim aceasta branza la noi? In supermarket gasim pecorino romano, cel mai cunoscut si mai folosit pecorino. Avem si noi o branza de oaie maturata autohtona despre care am vorbit la pizza - branza Horezu, pe care am folosit-o din nou la aceasta reteta si a iesit excelent. Reteta este foarte simpla, rapida si dintre cele mai savuroase retete de spaghete. Un amanunt care face diferenta: in majoritatea retetelor, piperul este macinat proaspat. Daca este zdobit in mojar, aroma este mult mai puternica am adunat foloasele cuvenite si suficiente: jumatate de cutie de spaghete Barilla no. 5 (225 g) 100 g de branza Horezu rasa (cat mai fin) 2 linguri de unt 4 linguri de ulei de masline 1 lingura de piper boabe sare am pus apa la fiert pentru spaghete cu o lingura de sare am ras branza, am zdrobit piperul am pus spaghetele la fiert, le-am fiert al dente (cu circa un minut mai putin decat instructiunile de pe cutie) in timp ce se fierbeau, am incalzit la foc mediu intr-o tigaie (cu pereti inalti) 3 linguri de ulei de masline, in care am pus jumatate din piperul zdrobit , am lasat un minut, am luat tigaia de pe foc am luat 1 polonic mic din apa in care fierb spaghetele si am turnat-o in tigaie, am adaugat untul, am amestecat, am pus tigaia inapoi la foc mediu am transferat spaghetele fierte in tigaie am adaugat 3/4 din branza rasa si inca o lingura de ulei de masline am amestecat pana cand branza s-a topit (3-4 minute) am mai adaugat cateva linguri de apa de la paste, astfel incat sa rezulte o consistenta cremoasa am gustat de sare, le-am asezonat le-am pus la masa cu restul de branza rasa si piper zdrobit, se consuma imediat, calde si bune! Sa aveti pofta!

ehehe! in Bucuresti mai sunt ceaunuri de fonta bune, in Obor. Eu am 2 dar smaltuite ambele

suna bine! cu prima ocazie o incerc. Am gasit undeva o reteta de zacusca rapida, vreau s-o incerc si pe-aia, tre sa fie gustoasa rau. Eu tocmai am facut un pesto de avogado cu salalta de pepene galben si creveti trasi in wok cu usturoi, ma apuc sa scriu reteta si o postez.

Pai hai si la topicul de brutarit! Eu in Finlanda mancam hering cu sos de smantana si mult marar. Traditional si asta la finlandezi. L-am facut de cateva ori dar cu heringul gata marinat, nu m-am aventurat niciodata sa il marinez singura . Felicitari, e ceva de lucru. multumesc la brutareala nu ma mai bag, imi place sa fac paine dar noi nu mancam, in casa la noi se mananca o paine pe luna cred, nu exagerez. Am hranit si hranesc toate pasarile din zona, pentru ca mereu ramane paine neconsumata. In schimb, va veni Christiana (fiica mea) cu retete pe blog cu paine, lor le place mult sa coaca paine si au devenit experte. acum doua zile mi-a scris mama Christianei ca au cumparat un Duch Owen - de la ea am auzit prima data despre asta. Astept si eu feedback de la ea, l-a cumparat din Suedia, 100% fonta cu vreo 100 de euro.

Fetita mea locuieste in Franta (are 18 ani, dar pentru mine va fi mereu fetita tatii). A fost in vacanta acasa. Ii place bucatarela la fel de mult ca si mie si a invatat multe (chiar are de unde in Franta, au o bucatarie sublima). Ieri am facut amandoi un ...................................................., dar a condus jocul Christiana, am luat lectii de la ea. A iesit un quiche de expceptie, Postez reteta de baza scrisa de Christiana, daca vreti sa vedeti si povestirile de pe langa si foto, le gasiti la mine blog, pe ........................................ ........................................................... [*] importanta este baza quiche-ului compusa din: [*] aluat brisee (este un aluat specific) pe care in Franta il cumparam din magazin, l-am gasit si in Bucuresti in Cora, cu siguranta se gaseste si Carrefour sau Auchan. (vezi foto) Noi am gasit doua variante, cu unt si margarina, il recomand pe cel cu margarina. De asemenea sunt aluaturi dulci sau neutre, cele dulci sunt pentru prajituri. [*] oua batute ca pentru omleta [*] smantana grasa si lapte Peste aceasta baza se poate suprapune orice combinatie cu o singura conditie: ingredientele sa fie bine scurse, ma refer in special la legume si branzeturi, nu se folosesc branzeturi proaspete. Continutul de apa va compromite definitiv quiche-ul. De aceea nu se folosesc ciuperci in quiche, pentru ca lasa apa multa. Daca nu gasiti aluat sau vreti sa-l faceti in casa, iata o reteta de aluat brisee rapid, in 15 minute: 300 g faina 150g de unt cubulete ½ lingurita de sare 80 ml de apa sau lapte Atentie: Untul trebuie scos de la frigider cu 2 ore inainte, sau pus 1 minut la microunde (putere minima). NU trebuie sa fie topit pe foc, doar moale. amestecati faina si sarea intr-un bol adaugati untul, apoi amestecati bine cu faina, framantand rapid si usor, cu varful degetelor. in 2 sau 3 minute ar trebui sa ajungem la o consistenta sfaramicioasa adaugati imediat laptele (sau apa). Este nevoie de foarte puțin pentru ca aluatul sa se lege si sa obtineti o bila de aluat legata se infasoara in folie si apoi se pune in frigider pentru 30 de minute cand aveti ingredientele pentru quiche gata, scoateti aluatul din frigider, il presati la mana, apoi il intindeti cu merdeneaua delicat, pana se obtine o foaie Noi am facut astazi un quiche cu branza de capra si spanac, foarte gustos si popular in Franta. Am cumparat din Cora: doua tipuri de branza de capra maturata (le vedeti in imagini), ambele au avut 300 g (puteti folosi orice branza cremoasa dar tare) o foaie de aluat brisee ne mai trebuie: 2 linguri de smanatana grasa 2-3 linguri de lapte (daca este nevoie) 4 oua un cub mic de unt (pentru uns tava) 300 g de spanac scurs bine - noi am luat din piata 1 kg de spanac proaspat din care am obtinut 260 g de spanac oparit, tocat si scurs 1 linguruta de cimbru uscat sare, piper am curatat amandoi spanacul, apoi tata l-a spalat in ape multe (avea cam mult pamanat pe el) a pus o cratita cu apa la fiert, o lingura de sare, l-a oparit, tocat (mai grosier, nu chiar piure) si l-a pus la scurs, l-a presat cu dosul unei supiere pana a iesit apa din el am incins cuptorul la 180 de grade, pe modul ventilat (treapta 6-7 la cuptor cu gaz) eu am taiat rulourile de branza in felii de cca 2 cm grosime am batut ouale cu smanatana, sare si piper ca pentru omleta, le-am amestecat cu spanac daca este prea groasa compozitia, adaugati cateva linguri de lapte, eu am pus 2 linguri am uns cu unt o tava de unica folosinta din aluminiu am intins foaia de aluat pe toata tava, inclusiv pe margini, am taiat surplusul de aluat (vezi imaginile) am intepat aluatul cu o furculita, peste tot am pus feliile de branza, am presarat cimbrul am turnat ouale si spanacul am dat tava la cuptor pentru fix 35 de minute, cum zice tata am pregatit o vinegreta din: 1 lingurita de mustar, 1 lingura de otet de vin, 2 linguri de ulei de masline, un fir de ceapa verde tocat, sare si piper tata a spalat si rupt salata, am turnat vinegreta peste salata, am amestecat tot. Va imaginati ca n-a putut manca nimeni pana nu a facut tata poze pentru blog, desi toata lumea saliva pe langa quiche? S-a terminat vacanta, astazi plec in Franta Ne mai auzim de-acolo, i-am promis tatei ca postez tot ce gatesc Cu drag, Christiana

in Suedia nu prea e apertiv fara hering in genul asta, la fel ca briosele cu scortisoara la desert, care nu lipsesc de pe masa suedezilor in toate momentele zilei. Ce ma omora acolo era painea, lor le place dulce si cu siropuri. Painea sarata era scumpa rau (cea pe care o mancam noi), asa ca m-am pus pe facut paine si o congelam. Sau cumparam din Danemarca sau Germania cand ajungeam pe-acolo.

Heringul marinat cu marar este printre cele mai populare si delicioase aperitive suedeze. Traditional se serveste tartinat pe paine neagra, pe un pat de salata de icre, alaturi de un ou. Locuitorii Scandinaviei sunt prin cei mai mari consumatori de peste, heringul, codul si somonul din Marea Nordului fiind in top preferinte si din belsug. Am locuit in Suedia o perioada, in care am lucrat si pe vapoare de pescuit industrial. Am povestit pe blog o mica parte din aventurile mele la Marea Nordului, cine este curios poate sa citeasca ................................... Reteta de mai jos este exact cum se prepara in fabrica de procesare a pestelui a firmei de pescuit la care am lucrat (mai putin aditivii si conservantii). Heringul cu marar se prepara din pestele sarat in prealabil si apoi marinat. Zilele trecute am gasit la o pescarie hering intreg sarat, dar daca nu gasiti, puteti cumpara peste congelat, il decongelati acasa astfel: la 1 litru de apa rece adaugati 150 g sare de bucatarie si 30 ml de otet de 9°. In 3-4 ore se dezgheata. De ce aceasta solutie: pentru ca pestele sa-si pastreze proprietatile si sa impiedice aparitia florei bacteriene. Heringul este foarte perisabil, de aceea este fie sarat fie congelat imediat ce a fost prins. Concentratia de mai sus este valabila pentru hering, scrumbie, macrou, merlucius, sardina. Pentru pestii de apa dulce sunt alte concentratii (40-50 ml de otet) Odata dezghetat, se prepara o saramura astfel: la 1 litru de apa se adauga: 200 g sare 2 foi de dafin 10-12 boabe de piper negru 2-3 boabe de ienibahar apa se fierbe impreuna cu ingredientele, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei se pune pestele in saramura, apoi se da la rece. dupa o saptamana se poate marina sau prepara cum doriti, dar timpul de maturare deplina este de cca doua saptamani. Suedezii pun in saramura pestele intreg curatat doar de solzi si crestat pe spate cu o taietura, exact in spatele capului. Daca doriti, il puteti curata de branhii si intestine. pentru heringul marinat cu marar avem nevoie de: 1 kg de hering sarat 1 ceapa mare 1 legatura de marar 400 ml otet alb de 9° 350 ml apa 250 g zahar 4 lingurite de piper alb boabe Ati sesizat ca este mai mult otet decat apa. Reteta originala este cu apa si otet in parti egale, doar ca otetul din Suedia are 12° si 24°. Ca sa ajung la aceeasi concentratie data de otet, am micsorat cantitatea de apa cu 50 de ml. heringul sarat se taie in fileuri (daca aveti rabdare il puteti jupui de piele), se spala si se pune intr-un castron cu apa rece, la temperatura camerei (cca 20°) pentru 10-12 ore se schimba apa la 6 ore se fierbe in doua clocote apa cu otet, zahar si piper, se lasa la racit se sterilizeaza un borcan de 800 ml se clatesc fileurile, se usuca cu un prosop de hartie se taie in bucati de cca 3 cm, in forma de romburi ceapa se taie pestisori, mararul se toaca mare se pune in borcan un strat de ceapa, marar si un strat de peste, se repeta pana se umple borcanul si se termina pestele se pune borcanul in frigider dupa 2 zile este gata, se poate manca. Il puteti pastra in frigider cca doua saptamani. Daca nu aveti timp sau rabdare de bucatareala, cand treceti prin Ikea puteti cumpara un borcanel cu sill dill (hering marinat cu marar - in suedeza) dar veti castiga niste E-uri in organism. Sa aveti pofta! God aptit!

in 89 eram si noi acolo, eram cu corturile in dreptul casei albe - si exact cum spui. Cei care plecau, ne lasau ce aveau prin vastele corturi - un ardei, o rosie, un ulei. banii ii facem din colectare de sticle si borcane,spalate in mare, duse la magazinul de langa Dobrogean, schimbate pe conserve de fasole la borcane si ce mai era pe-acolo. Cand nu mai erau bani deloc, se "translatau" halbe goale din Dobrogean la Ilie pe plaja, ca sa luam garantia, care se transforma in beri. Am gresit? daca da, Sefu cel Mare sa ne ierte...

cu placere, doar sa il mutati voi, nu stiu tehnic cum sa mut topicul

Multumesc, imi place mult nick-ul tau >> Si mie , multumesc! Acum 3 ani incepusem o carte pe tema asta, pe la jumatatea cartii mi-am dat seama ca voi face mare deranj si am renuntat s-o finalizez. Poate am sa incep sa public fragmente si vom face discutii libere pe teme...am multe de spus pe tema asta... Da, vroiam sa te intreb ce ai vrut sa spui cu " in urma ciudateniilor care se petrec in Romania de zi cu zi pe tema esoterica.". Cand ai timp si tragere de inima, povesteste-ne. Cunostintele mele de esoterica se rezuma la povestile populare si ce mai citeam prin formula As. Ieri seara am recitit din revista dupa o pauza de muuulti ani. nu prea am tragere de inima sa povestesc despre "ciudatenii" in modul deschis. am inceput deja sa caut fragmente din carte, fragmente care sa nu faca valuri. Dar pot sa dau un indiciu despre care s-a scris si vorbit pe larg la alegerile prezidentiale din 2009 - interventia lui Aleodor Manolea. Ceea ce se intampla cu adevarat in zona asta, in Romanica noastra de zi cu zi, bate filmul SF de departe. De aceea, voi publica pe acest forum doar aspecte pozitive si atat. Am intrat intr-un timp in jocul lor si as prefera sa nu o fi facut.

auch, pe fb m-au rugat sa nu mai pun retete seara, ca le fac prea mare pofta, nu vreau sa fie si aici la fel, o sa incerc sa postez mai dupa-amiaza, ca sa fie timp de aprovizionare Si cu cei care-s peste oceane, ce te faci??? N-ai ce face, postezi cand ai timp si aia e! corect, este forum multinational

auch, pe fb m-au rugat sa nu mai pun retete seara, ca le fac prea mare pofta, nu vreau sa fie si aici la fel, o sa incerc sa postez mai dupa-amiaza, ca sa fie timp de aprovizionare

Multumesc, imi place mult nick-ul tau Acum 3 ani incepusem o carte pe tema asta, pe la jumatatea cartii mi-am dat seama ca voi face mare deranj si am renuntat s-o finalizez. Poate am sa incep sa public fragmente si vom face discutii libere pe teme...am multe de spus pe tema asta...

Cu gandul la vacanta din Vourvorou si la o sfanta papoutsakia facuta de nasa Anna pe malul Egeii, mi-am adus aminte ca e post. Am traversat Egeea si am recurs la o delicioasa vanata umpluta cu legume de natie turceasca,imam bayildi, in traducere libera, placerea imamului. Combinatia de vanata cu usturoi, ardei iute, cimbru si ceva legume, stropita din belsug cu ulei de masline, te face sa uiti cu totul ca este post, cred si eu ca respectabilul imam s-a cutremurat de placere. Abia am reusit sa fac 2 -3 poze ca au si disparut din peisajul mesei de pranz. pentru 2 portii, am adus din vastele camari ale imamului: 1 vanata mai imbracata 1 pahar de ulei de masline (100 ml) 2 ardei grasi (sau unul capia si unul gras daca aveti, e si mai bine) 4 catei de usturoi 1 ceapa 2 rosii gemene (asa s-au nimerit ale mele) 1 lingura de bulion (pasta de tomate) 1 legatura de patrunjel 1 ardei iute (optional) 1 lingurita de cimbru 1/2 lingurita de chimion sare, piper, 1 lingurita de zahar am incins cuptorul la 180 C (foc mediu la cuptor clasic) legumele - la spalat si curatat cu ele rosiile si ardeii le-am taiat in patratele, ceapa pestisori, usturoiul felii vinetele le-am curatat de coaja in zebra, desi la final nu se mai vede cum a fost curatata vanata le-am taiat jumatati pe lung, le-am scobit de miez (cat sa las un deget din carne), le-am dat sare in interior si le-am pus pe o farfurie, sa mediteze la sensul vietii. Din miez am pastrat doar jumatate, stropit cu un praf de sare am incalzit 4 linguri de ulei de masline intr-o tigaie, am sotat usturoiul si ardeiul iute 30 de secunde la foc mediu, am adaugat ceapa si am sotat mai departe pana s-a inmuiat ceapa. am adaugat miezul de la vinete (scurs), ardeii grasi, dupa 3 minute cimbrul, chimionul si zaharul au urmat rosiile, bulionul si jumatate de pahar de apa calda am lasat sa bolboroseasca cam 10 minute am asezonat cu sare si piper am scurs vinetele de zeama, le-am presat usor cat sa mai lase lichid, apoi le-am parcat intr-o tava umplutura am amestecat-o cu patrunjel taiat grosier, apoi am umplut vinetele, am turnat peste ele restul de ulei de masline am dat tava la cuptor 30 de minute. Umplutura s-a rumenit, vinetele s-au inmuiat, in bucatarie miroasea de vis. Fetelor mele le-a placut macsim. Sa aveti pofta!

Intr-o noapte era supracontrol la Costinesti, noi fusesem la festivalul de rock (in "89), am sarit din tren la halta Pescarus si am mers pe jos pana in 2 Mai...a fost o noapte de mare exceptie Este imposibil sa nu ne fi intesectat pe-acolo acolo! Pe Facebook s-au facut un grup cu numele Din povestile 2 Mai-ului, unde ne-am adunat cam 400 de 2 Mai-sti vechi si noi. Cei care ati fost / sunteti 2 Mai-sti, hai si pe-acolo ca tot veni vorba, uitati aici inca o amintire: http://www.dorianradu.ro/recipes/rapane-si-midii-din-marea-neagra-din-povestile-2-mai-ului/ de altfel am cateva retete postate sub rubrica din povestle 2 Mai-ului, de fapt un pretext pentru a rememora acei ani frumosi impreuna cu gasca de pe facebook

Intr-o noapte era supracontrol la Costinesti, noi fusesem la festivalul de rock (in "89), am sarit din tren la halta Pescarus si am mers pe jos pana in 2 Mai...a fost o noapte de mare exceptie Este imposibil sa nu ne fi intesectat pe-acolo acolo! Pe Facebook s-au facut un grup cu numele Din povestile 2 Mai-ului, unde ne-am adunat cam 400 de 2 Mai-sti vechi si noi. Cei care ati fost / sunteti 2 Mai-sti, hai si pe-acolo

Nu, coaja e prea subtire. Trebuie uscata ceva timp. Aha! inteleg ...,merci Fox! si e musai nevoie de abur?! sau merge si fara?! Coaja trebuie intarita, dar fara a usca painea. Prin procedeul cu abur se ingroasa coaja painii fara a o usca, asta e ideea.

Vacantele anilor 88-94, le-am petrecut in 2 Mai. Plecam din Bucuresti pe la 1 Iulie si ne intorceam dupa festivalul de jazz din Costinesti, care se tine in perioasa 24-27 August. Dupa 20 August, 2 Mai-ul se golea, era si trist si splendid. In anii '90, o batranica a deschis in curtea ei o pensiune, care in scurt timp a devenit vedeta 2 Mai-ului - si batranica si pensiunea. Se manca mult, bun si ieftin. Daca aveti chef de citit o poveste frumoasa dar si nostalgica, va invit: in memoriam tanti Mita - din povestile 2 Mai-ului toate bune, Dorian

Multumesc! Mi-am facut timp pentru acest subiect inca din primele postari pe blog. Am trei wok-uri din aliaje diferite, cel mai des folosit de mine este cel din otel-carbon, o panarama de wok cumparat de la chinezi cu 10 eur, ars la un restaurant chinezesc, pe flacara de mare intesitate, cu inca 10 eur. Wok-ul asta nu l-as da pe nimic, functioneaza perfect. Pentru ca am scris deja pe tema asta, pun la dispozitia tuturor articolul scris despre wok, care poate fi copiat si citat (l-am eliberat sub licenta de drepturile mele de autor prin Creative Commons), tocmai pentru a putea fi preluat si postat de oricine fara stress

Buna seara, Multumiri lui Geany pentru identificarea acestui topic, am intrat aseara tarziu si dupa ce am cautat prin forum (superficial, clar), am intrat in casa voastra incepand prin a posta retete, desi normal era sa ma prezint intai, de aceea imi cer scuze pentru maniera mai putin eleganta, dar m-am simtiit pe acest forum ca pestele in apa Intre timp am citit si regulile acestei case, lucrurile sunt cristal clear Numele meu este Dorian, 48 de anisori, bucatar de hobby (foarte mare hobby). Pe langa de-ale gurii sunt pescar si fotograf pasionat. Anul aceste am decis sa incep blogarela pe una dintre cele 3 pasiuni, bileteul castigator a fost tras de mancare, cel putin in prima faza. Un scurt "cv" sa zicem, gasiti pe pagina mea http://www.dorianradu.ro/contact/; o postez nu de dragul de trafic increase ci pur si simplu. Traficul va veni de la sine daca ceea ce scriu prezinta interes. Am vazut ca aveti o sectiune de terapii alternative, daca exista interes in zona reiki sau a practicilor arhaice (cunoscute si ca practici samanice - conform terminologiei date de Mircea Eliade in cartea sa despre Samanism), dati-mi de stire si voi posta subiectele care va intereseaza. Pana de curant am avut un blog pe aceste teme, dar am renuntat la el si la practica publica, in urma ciudateniilor care se petrec in Romania de zi cu zi pe tema esoterica. Practic in continuare pentru familie si prieteni. Inca o data bine v-am gasit! Dorian

Multumesc Geany, inca o data, bine v-am gasit! Am postat linku-ul pe blogroll-ul meu, http://www.dorianradu.ro/blog-roll/ Este ok? Si o intrebare: exista o sectiune in care noii membrii se pot prezenta? Sa am iertare daca n-am gasit-o Scuze pentru off-topic, am sa ma familiarizez cu forumul cat de curand, intr-o casa noua dureaza ceva pana gasesti toate lucrurile

Te invit sa citesti regulamentul nostru https://forum.artaculinara.ro/forum/1-regulament/ In special articolul de mai jos N-am gasit aseara sectiunea de regulament, de obicei cand intru pe un forum nou, este primul lucru pe care il fac, dar am intrat tarziu aseara si poate n-am cautat cu atentie. Evident, voi posta un link catre arta culinara. Cu multumiri, Dorian

este genial, il fac si eu si te citez pe blog, deja ii simt gustul!

De la primele ceasuri ale zilei, vanzatorii ambulanti umplu strazile din zona turistica a Stambulului cu tavi pline de midii umplute cu orez - midye dolma, stropite din plin cu zeama de lamaie. Sunt un real deliciu, care pe langa aroma in sine, cuprind toata savoarea acestei metropole pline de viata, in care Orientul ii spune "hai noroc!" Occidentului. Daca ati ajuns la Istanbul si nu le-ati incercat pana acum, nu ratati ocazia data viitoare, dar cu o precizare: nu va saturati cu ele, veti fi tentati s-o faceti, mai ales ca sunt satioase. Strazile fostei capitale a Bizantului sunt pline cu bunatatile Orientului, eu unul consider bucataria turceasca ca fiind dintre cele mai savuroase. De cate ori ajungem pe-acolo, uitam de diete si siluete, luam acasa 2-3 kilograme in plus, este greu sa te abtii de la atatea gusturi si arome. In Istanbul, evitam fast-food-urile de pe strazile principale, daca veti cauta cateva stradute mai dosite, veti gasi in micile lor taverne adevaratele gusturi turcesti, ne-europenizate. Midiile cu orez sunt usor de preparat dar necesita ceva timp, care credeti-ma ca face toti banii. Iar daca nu sunteti fani fructe de mare, puteti sa preparati doar orezul, peste care turnati zeama de lamaie cand il consumati, este unul din marile delicii in materie de orez preparat in stil turcesc. Incepem prin a da o tura in bazar dupa cele necesare, turcu' plateste! 20-25 de midii un pahar de orez cu bob rotund si un pahar identic cu apa fierbinte(cca 125 g) 1 ceapa mare sau 2 medii 2 linguri de stafide 50 g muguri de pin o legatura de marar, una de patrunjel taiate fin condimente: 1 lingurita de scortisoara macinata, 2 lingurite de piper negru (sau dupa gust), 1 lingurita de ienibahar, fulgi de chili, sare 2 lamai ulei de masline pentru prajit 1 pahar de vin alb sec sau apa se incepe dansul cu umplutura, respectiv orezul. Se spala in cateva ape si se lasa in apa rece 15 min se curata si se taie marunt ceapa (sau cepele) se pregatesc condimentele intr-o tigaie cu pereti inalti (sau un wok antiaderent) se incalzeste ulei de masline (2-3 linguri) si se pune ceapa la calit, la foc mediu se adauga stafidele si mugurii de pin dupa ce se inmoaie ceapa, se adauga orezul scurs bine si se amesteca bine cu ceapa se lasa la rumenit usor, 3-4 minute se pun condimentele, se amesteca din nou si se adauga apa fierbinte se acopera cu un capac si se lasa la fiert 15 min. Dupa cele 15 minute se transfera orezul intr-un castron, se adauga mararul si patrunjelul si se lasa la racit, pentru moment trebuie sa ramana al dente a venit randul scoicilor: se spala bine cochiliile, se smulge "barba" de iarba, se lasa in apa calda 15 min cu ajutorul unui cutit se desface cochilia, avand grija ca cele doua carapace sa ramana unite se rasucesc usor cochiliile in sens opus, pentru a slabi taria membranei care le tin unite (daca nu facem acest lucru, nu vom putea inchide cochilia la pasul urmator (vezi imaginile) pe masura ce le desfacem, le curatam de orice alte impuritati si le spalam bine odata desfacute scoicile, se umple o jumatate de midie cu orez, iar cu cealalta jumatate se inchide scoica si se preseaza putin se aseaza scoicile intr-un vas, toate pe un singur nivel se toarna vinul (sau apa) in cratita, cat sa ajunga la jumatatea cochiliilor se pune cratita pe foc, se aduce la fierbere si se lasa focul mic (puteti folosi cel mai mic ochi de la aragaz) se lasa sa fiarba 15 min, se scot din cratita si se lasa sa se raceasca la temperatura camerei, apoi se dau la frigider pentru 45 min - o ora se consuma cu multa pofta si zeama de lamaie stoarsa pe orez direct. De baut? Un pahar de vin alb, sec, face diferenta! Sa aveti pofta! Cu drag, Dorian