Airla

Ma bucur mult ca am dat peste acest subiect pentru ca si eu am avut probleme in a pune degetul pe ce e "traditional romanesc" mai ales ca traiesc de multi ani departe de Romania si sunt intrebata des despre mancare specifica. Din ce citesc si aud, eu cred tot mai tare, ca un fel de mancare il pot numi romanesc cat timp se mananca in Romania, mai ales la vreo sarbatoare ,an de an, e gatit intr-un fel aparte, specific si reteta e trecuta prin cateva generatii, adica are o incarcatura emotionala. Or ma fi si alte caracteristici care ar trebui sa defineasca aceasta categorie de bucatarie traditionala, dar acum le descopar citindu-va. Apoi, Romania nu este o tara turistica (de aceea nu inteleg preturile exorbitante la hoteluri, dar asta e cu totul un alt subiect, scuze) deci e normal, zic eu, ca cel mai probabil sa nu se stie de feluri traditionale in afara tarii, adica sa nu fie bine definite. Si in plus, romanii gatesc mult acasa, asa ca resturantele fac si ele ce pot, cred ca ofera ce se cere din bucataria romaneasca sau din afara, sau chiar un mixt. Sa ma corectati daca gresesc, dar cam asta e concluzia care incepe sa mi se contureze in cap

multa vreme am considerat si eu ca sarmalele nu sunt romanesti, dar mi-am schimbat parerea cand mi s-a atas atentia de catre strainii umblareti , la urmatoarele: sarmalele romanesti contin totdeauna carne si grasime de porc, sunt fierte cu sos de rosii si de obicei cu carne afumata, tot de porc. Turcii sigur nu consuma porc , nu prea am vazut sa fiarba cu sos de rosii si am inteles ca sarmalele cu varza murata, la alte popoare, sunt mult mai rare decat cele cu vita de vie... Mie mi s-au parut argumente foarte bune si deci eu zic ca sarmalele (sub numele asta mai ales )sunt ale noastre poate verisoare cu dolma. Mai mult decat atata, ele fac parte din traditiile romanesti, vezi craciun si nuntii. Cred, ca argumente de genul asta se pot aduce si pentru mici si nu numai, (condimentele si amestecul de carne + traditiile, la iarba verde sau sarbatoriile din sezonul cald). Sunt multe feluri de mancare care le putem gasi si in alte bucatarii, gatite mai mult sau mai putin in stilul nostru sau pentru traditiile noastre. Dau un exemplu din miile care exista, mulele (scoicile) sunt considerate mancare traditionala si reprezentativa pentru mai multe tari. Totusi modul de preparare, condimentele si chiar numele felurilor fac diferenta si toate tarile respective isi sustin propriul fel. Deci, in final, eu as zice ca nu doar unicitatea fac un fel traditional, la asta se adauga metoda, traditie si combinatii de condimete. Consider ca faptul ca populatia unei tari gateste cu ocazia sarbatorilor anumite feluri si sunt recunoscute in toata tara/regiunea ca fiind specifica sarbatorii, o face traditionala.

mersi! Acum am vazut. Asa am avant sa culeg mai multe si am sa beau multa socata anu' asta!

Cel din prima imagine, pusa de uptown girl, l-am vazut la treaba, ultima 100 m, afumand carnati. Toata actiunea de la facut carnatii, afumat si mancat a durat o zi. Mie mi-au placut mult carnatii facuti asa. Problema a fost ca s-au pus un pic prea multi carbuni si a fost prea cald inauntru, deci erau semi facuti carnatii ) Asta a fost a doua oara cand l-au folosit, prima data, cu un an inainte, au iesit super, dupa cate spun ei. Eu ii cred, ca doar am degustat nu am participat. Mi-a parut rau ca nu le-am zis sa puna si o bucata de piept de pui, poate iesea o pastrama buna.

Abia astept sfarsitul de saptamana sa merg la padure dupa soc. Ador socata, pacat ca florile de soc dureaza asa putin. Oare se poate face socata si din flori uscate? Eu am cumparat de la Ikea, dar orice alt magazin o fi bun, o vaza mare de vreo 10 l Stiu ca suna caraghios, dar nu am avut alta soultie si im trebuia socata (daca fac socata pun o poza) Arata ca un borcan mare iar la gat e mai ingusta si pot sa pun o farfurie mica deasupra, pe post de capac. Na, poate mai face careva ca mine si mergem sa ne laudam cu vazele )

[size=3] Iti raspund eu, nu inainte de a va saluta calduros. Este primul meu post aici si va citesc cu mare placere. Fotografiile si retetele sunt superbe. In Olanda, sunt la mare pret acesti biscuiti. Cred ca si in Belgia si Germania. Sunt deosebiti ca si gust si se gasesc in toate magazinele. Ei le dau forme deosebite, dar in final sunt biscuiti. A aparut prin magazine chiar si pasta de uns pe paine (de tipul nutella) cu acest gust. Sper sa va placa daca ii incercati. Biscuitii “Speculaas” Ingrendiente (aprox 24 biscuiti) 1 3/4 cani faina (200 g) 1/2 cană de zahăr brun (100 g) 7 linguri unt (100 g) 2-3 linguri de lapte 3 lingurite de speculaaskruiden 1/2 lingurite praf de copt Coaja, rasa fin, de la o jumătate de portocală -------- Speculaaskruiden 4 lingurite scorţişoară macinata 1 lingurita cuişoare macinate 1 / 3 lingurita ghimbir macinat 1 / 5 lingurita piper alb macinat 1 / 5 lingurita cardamom macinat 1 / 5 lingurita seminte de coriandru 1 / 5 lingurita seminte de anason 1 / 5 linguriţă rasă de nucşoară Se ameste bine toate ingrendientele. Se pastreaza in camara intr-un borcan. ---------- OPŢIONAL 1 albus de ou, bătut Extra zahăr brun Fulgi de migdale Preparare: Se incalzeste cuptorul la 175 grade Celsius. Se amestecă toate ingredientele intr-un castron mare şi se frământa, la final ar trebui ca aluatul sa nu se lipeasca de maini. Din aluat se face o minge. Acoperiţi mingea de aluatul cu folie de plastic si puneti deoparte pentru o oră. Acest lucru permite condimentelor sa se imbibe. Se infaineaza suprafata de lucru şi se aplatizeaza mingea de aluat. Se taie aluatul in forme si se aseaza pe pe o foaie de copt sau pe o tava unsa. Optional, cu o pensula se pune albuşul de ou, se presara cu putin zahar brun si fulgi de migdale. Coaceţi pentru aproximativ 25 de minute, sau până când migdalele sunt caramelizate si biscuitii intr-o nuanta usor mai inchisa. Scoateţi din tava şi lasati să se răcească pe un grătar.