Un profesor de filosofie stãtea în fata clasei având pe catedrã câteva lucruri. Când ora a început, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare de maionezã gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin si acestia au convenit cã era.

Profesorul a luat atunci o cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Pietricelele au umplut golurile dintre mingile de golf. I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul era plin iar acestia au fost de acord cã era.

Profesorul a luat dupã aceea o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc nisipul a umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pe studenti cum stãtea treaba iar acestia au rãspuns în cor "pliiin"!

Profesorul a scos de sub catedrã douã cesti cu cafea pe care le-a turnat în borcan umplându-l de aceastã datã definitiv. Studentii au râs.

"Acum" a spus profesorul dupã ce hohotele s-au domolit, "as dori sã întelegeti cã acest borcan reprezintã viata voastrã. Mingile de golf reprezintã lucrurile importante pentru voi, familia, copiii, sãnãtatea, prietenii si pasiunile voastre, si cã dacã totul ar fi pierdut în afarã de acestea, viata voastrã ar fi tot plinã."

"Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã pentru voi, serviciul, casa, masina, iar nisipul e restul lucrurilor mãrunte"

"Dacã veti începe cu nisipul," a continuat el "nu veti mai avea unde sã puneti mingile de golf si pietricelele"

"La fel si în viatã, dacã îti irosesti tot timpul si energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodatã timp pentru lucrurile importante pentru tine."

"Acordã atentie lucurilor importante pentru fericirea ta. Joacã-te cu copiii, fã-ti controale medicale periodic, iesi cu sotia în oras la cinã, joacã golf, vei avea suficient timp altã datã sã faci curat sau sã repari cine stie ce dispozitiv . Ai, în primul rând grijã de mingile de golf, ele conteazã cu adevãrat. Stabileste-ti prioritãtile, restul e doar nisip."

Unul dintre studenti a ridicat mâna interesându-se ce reprezentau cele douã cãni de cafea. Profesorul a zâmbit.

"Mã bucur cã întrebi asta,ele vor doar sã arate cã, oricât de plinã ar pãrea viata ta, e loc întotdeauna pentru douã cãni de cafea, împreunã cu un prieten."

Slow down for three minutes to read this. It is so worth it. Touching words from the mouth of babies. What does Love mean?

A group of professional people posed this question to a group of 4 to 8 year-olds, "What does love mean?" The answers they got were broader and deeper than anyone could have imagined.

 

 

 

"When my grandmother got arthritis, she couldn't bend over and paint her toenails anymore. So my grandfather does it for her all the time, even when his hands got arthritis too. That's love."

 

Rebecca- age 8

 

 

 

"When someone loves you, the way they say your name is different. You just know that your name is safe in their mouth."

 

Billy - age 4

 

 

 

"Love is when a girl puts on perfume and a boy puts on shaving cologne and they go out and smell each other."

 

Karl - age 5

 

 

 

 

"Love is when you go out to eat and give somebody most of your French fries without making them give you any of theirs."

 

Chrissy - age 6

 

 

 

 

"Love is what makes you smile when you're tired."

 

Terri - age 4

 

 

 

"Love is when my mommy makes coffee for my daddy and she takes a sip before giving it to him, to make sure the taste is OK."

 

Danny - age 7

 

 

 

"Love is when you kiss all the time. Then when you get tired of kissing, you still want to be together and you talk more.

My Mommy and Daddy are like that. They look gross when they kiss"

 

Emily - age 8

 

 

 

"Love is what's in the room with you at Christmas if you stop opening presents and listen."

 

Bobby - age 7 (Wow!)

 

 

 

"If you want to learn to love better, you should start with a friend who you hate,"

 

Nikka - age 6

(we need a few million more Nikka's on this planet)

 

 

 

"Love is when you tell a guy you like his shirt, then he wears it everyday."

 

Noelle - age 7

 

 

 

"Love is like a little old woman and a little old man who are still friends even after they know each other so well."

 

Tommy - age 6

 

 

 

 

 

"During my piano recital, I was on a stage and I was scared. I looked at all the people watching me and saw my daddy waving and smiling.

 

He was the only one doing that. I wasn't scared anymore."

 

Cindy - age 8

 

 

 

"My mommy loves me more than anybody

 

You don't see anyone else kissing me to sleep at night."

 

Clare - age 6

 

 

 

 

"Love is when Mommy gives Daddy the best piece of chicken."

 

Elaine-age 5

 

 

 

 

"Love is when Mommy sees Daddy smelly and sweaty and still says he is handsomer than Robert Redford."

 

Chris - age 7

 

 

 

 

 

"Love is when your puppy licks your face even after you left him alone all day."

 

Mary Ann - age 4

 

 

 

 

 

 

"I know my older sister loves me because she gives me all her old clothes and has to go out and buy new ones."

 

Lauren - age 4

 

 

 

 

"When you love somebody, your eyelashes go up and down and little stars come out of you." (what an image)

 

Karen - age 7

 

 

"Love is when Mommy sees Daddy on the toilet and she doesn't think it's gross"

 

Mark - age 6

 

 

 

"You really shouldn 't say 'I love you' unless you mean it. But if you mean it, you should say it a lot. People forget."

 

Jessica - age 8

 

 

 

 

And the final one --Author and lecturer Leo Buscaglia once talked about a contest he was asked to judge.

 

The purpose of the contest was to find the most caring child.

 

The winner was a four year old child whose next door neighbor was an elderly gentleman who had recently lost his wife.

 

Upon seeing the man cry, the little boy went into the old gentleman's yard, climbed onto his lap, and just sat there.

 

When his Mother asked what he had said to the neighbor, the little boy said,

 

"Nothing, I just helped him cry"

 

 

 

 

 

 

 

Send it on, the more the better.

7 miracole la barbati:

 

1. Toti barbatii sunt al dracului de ocupati.

2. Desi sunt ocupati, au vreme de femei.

3. Desi au vreme de femei, nu prea ii intereseaza de ele.

4. Desi nu prea ii intereseaza femeile, tot timpul au una langa ei.

5. Desi tot timpul au una langa ei, se mai dau si la alta sau altele.

6. Desi se mai dau la alta sau altele, se enerveaza daca femeia cu care sint ii paraseste.

7. Desi femeia cu care sint ii paraseste, tot nu invata din greselile pe carele fac (si tot se mai dau la altele).

 

7 miracole la femei:

 

1. Pentru o femeie, este tot timpul importanta securitatea "materiala".

2. Desi este important a supravietui din punct de vedere material, ele tot timpul isi cumpara haine scumpe.

3. Desi ele tot timpul isi cumpara haine scumpe, niciodata nu au cu ce sa se imbrace.

4. Desi ele spun ca nu au niciodata cu ce sa se imbrace, tot timpul se imbraca frumos.

5. Desi tot timpul se imbraca frumos, haina pe care o pun pe ele este doar "carpa veche".

6. Desi ele zic ca este doar o "carpa veche", se asteapta de la tine sa le faci complimente..

7. Desi tu incerci sa le faci complimente, ele nu te cred niciodata..!

 

Sunt femei care, in loc sa-i faca sa sufere pe mai multi barbati, asa cum e firesc, se concentreaza asupra unuia pana il extermina.

Acestea se numesc "fidele".

Slow down for three minutes to read this. It is so worth it. Touching words from the mouth of babies. What does Love mean?

A group of professional people posed this question to a group of 4 to 8 year-olds, "What does love mean?" The answers they got were broader and deeper than anyone could have imagined.

 

......................................

 

Send it on, the more the better.

 

Ce dulci is....

Emil Cioran despre munca

 

"Oamenii muncesc în general prea mult pentru a mai

putea fi ei însisi.

Munca este un blestem. Iar omul a fãcut din acest

blestem o voluptate.

A munci din toate fortele numai pentru muncã, a gãsi

o bucurie într-un efort care nu duce decît la

realizãri irelevante, a concepe cã te poti

realiza numai printr-o muncã obiectivã si neîncetatã,

iatã ceea ce este revoltãtor si ininteligibil.

Munca sustinutã si neîncetatã tampeste, trivializeazã

si impersonalizeazã.

Ea deplaseazã centrul de preocupare si interes din

zona subiectivã într-o zonã obiectivã a lucrurilor,

într-un plan fad de obiectivitate.

Omul nu se intereseazã atunci de destinul sãu

personal, de educatia lui lãuntricã, de intensitatea

unor fosforescente interne si de realizarea

unei prezente iradiante, ci de fapte, de lucruri.

Munca adevãratã, care ar fi o activitate de continuã

transfigurare, a devenit o activitate de

exteriorizare, de iesire din centrul fiintei.

Este caracteristic cã în lumea modernã munca

indicã o activitate exclusiv exterioarã. De aceea,

prin ea omul nu se realizeazã, ci realizeazã.

Faptul cã fiecare om trebuie sã aibã o carierã, sã

intre într-o formã de viatã care aproape niciodatã

nu-i convine, este expresia acestei tendinte de

imbecilizare prin muncã.

Sã muncesti pentru ca sã trãiesti, iatã o fatalitate

care la om e mai dureroasã decît la animal. Cãci la

acesta activitatea este atat de organicã, încat el n-o

separã de existenta sa proprie, pe cînd omul

îsi dã seama de plusul considerabil pe care-l adaugã

fiintei sale complexul de forme al muncii.

In frenezia muncii, la om se manifestã una din

tendintele lui de a iubi rãul, cînd acesta este fatal

si frecvent. Si în muncã omul a uitat de el însusi.

Dar n-a uitat ajungand la naivitatea simplã si dulce,

ci la o exteriorizare vecinã cu imbecilitatea.

Prin muncã a devenit din subiect obiect, adicã un

animal, cu defectul de a fi mai putin sãlbatic. In

loc ca omul sã tindã la o prezentã strãlucitoare în

lume, la o existentã solarã si sclipitoare, în loc sã

 

trãiascã pentru el însusi - nu în sens de egoism, ci

de crestere interioarã -, a ajuns un rob pãcãtos si

impotent al realitãtii din afarã."

Cugetari cinice

 

 

 

Eram asa de sarac cand am fost copil, ca daca nu eram baiat, nu as fi avut cu ce sa ma joc...

 

 

 

Intr-o zi am ajuns acasa mai devreme, vad un tanar alergand gol pe strada. L-am intrebat: "De ce faci asta?" Mi-a raspuns: "Din cauza ca ai venit prea devreme acasa, boule!"

 

 

 

Exista unele femei care in loc sa-i faca sa sufere pe mai multi barbati, asa cum e firesc, se concentreaza asupra unuia pana il extermina. Acestea se numesc "fidele".

 

 

 

Inteligenta ma urmareste... dar eu sunt mai rapid.

 

 

 

Traieste fiecare zi, ca si cum ar fi ultima. Apoi, intr-o zi, asa se va si intimpla.

 

 

 

Viata mea e ca un film care nu are distributia prea reusita. Si nu ii inteleg nici actiunea.

 

 

 

Timpul vindeca orice, insa nu e un bun chirurg plastician.

 

 

 

Un semn sigur ca ai imbatrinit este ca luminarile de pe tort costa mai mult decit tortul.

 

 

 

Mult mai multi barbati si-ar parasi nevestele, daca ar sti sa isi faca bagajele.

 

 

 

Nu conteaza daca esti sarac sau bogat. Conteaza sa ai bani!

 

 

 

Daca ti-e foame - maninca sare: o sa iti fie sete!

 

 

 

Stresul inseamna sa te trezesti urlind, apoi iti dai seama ca nu dormeai.

 

 

 

Nu ma duce pe mine in ispita, gasesc drumul singur.

 

 

Daca ajuti pe cineva, ai sa vezi ca isi va aminti de tine si data viitoare cind are nevoie de ajutor

Lupta interioara

 

Intr-o seara, un batran indian ii explica nepotului sau ce lupta teribila se da in interiorul fiecarei persoane. Si ii spunea asa:

 

Exista in fiecare dintre noi doi lupi.

 

Lupul Raului. El este furia, gelozia, invidia, tristetea, regretele, aroganta, cupiditatea, vinovatia, inferioritatea, minciuna, orgoliul, superioritatea si egocentrismul..

 

Lupul Binelui. El este bucuria, pacea, iubirea, speranta, linistea, modestia, bunatatea, bunavointa, generozitatea, adevarul si compasiunea.

 

Dupa o clipa de gandire nepotelul il intreaba:

 

''Bunicule si care lup castiga?''

 

La care batranul ii raspunde simplu:

 

 

 

Cel pe care il hranesc

A fost odata un evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in cap.. Il chema Solomon.

Dupa el, a venit un alt evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in inima. Il chema Isus.

Dupa el, a venit un al treilea evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in stomac... Il chema Marx.

Dupa el, a venit un al patrulea evreu intelept, si a zis ca totul se poate reduce la ce ai intre picioare. Il chema Freud.

La sfarsit, a venit un alt evreu, mai intelept decat toti si a zis: “Totul e relativ”. Il chema Einstein.

A fost odata un evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in cap.. Il chema Solomon.

Dupa el, a venit un alt evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in inima. Il chema Isus.

Dupa el, a venit un al treilea evreu intelept. Si zicea el ca totul se poate reduce la ce ai in stomac... Il chema Marx.

Dupa el, a venit un al patrulea evreu intelept, si a zis ca totul se poate reduce la ce ai intre picioare. Il chema Freud.

La sfarsit, a venit un alt evreu, mai intelept decat toti si a zis: “Totul e relativ”. Il chema Einstein.

Foarte tare

Aforisme Valeriu Butulescu

 

Agricultura înseamna rasism vegetal. Când morala crestina va triumfa, vom uda cu aceeasi pietate, si spinul, si maslinul.

Arderea este pretul luminii. Pentru ca organicul sa razbata prin noaptea neputintei sale, ceva organic trebuie sa arda.

 

Arheologii. Pe baza unui ciob, ei reconstituie o intreaga bucatarie antica.

 

Asceza. Dorinta de a nu avea dorinte.

 

Poftele spiritelor inalte se cheama aspiratii.

 

Barbatie. Sa deturnezi spre hotel o femeie care tocmai mergea la biserica.

 

Concizie. Esente distilate din vorbe de prisos.

 

Craciun. Transcendentul se pierde în spatele unui orizont de mezeluri.

 

Copilaria. Singurul paradis pierdut.

 

Femeia e forta motrice a vietii. Barbatul e doar cheia de contact.

 

Inteligenta este un judet obscur în imperiul stralucitor, omnipotent al prostiei.

 

Lucifer. Un fel de patriarh, de papa al dracilor.

 

Nemurire. A trai vesnic în amintirea celor vii.

 

Poezia e cantec de delfin. Nu orice ureche o poate percepe.

 

A vorbi cu tine insuti nu inseamna a monologa. Este forma suprema a dialogului.

 

Virtute. Talentul infranarii. Arta de a nu fi tu insuti.

Femeile cred ca daca o femeie fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite. Femeile cred ca daca un caine fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite. Femeile cred ca daca o pisica fuge de acasa este din cauza lipsei de afectiune oferite. Femeile cred ca daca un barbat fuge de acasa este din cauza ca barbatii sunt porci. – Necunoscut

 

Nu poti sa cunosti o femeie pana nu o intalnesti la tribunal. – Norman Mailer

 

Ce e femeia? Nu stiu, dar sunt multe! – Emil Brumaru

 

E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat. – Necunoscut

 

Hotii iti cer banii sau viata; femeile le vor pe amandoua. – Samuel Butler

Citatele mele favorite sint ale filosofului Ralh Waldo Emerson. Iata citeva:

 

 

Niciunul dintre noi nu va realiza ceva de excepţie sau impunător dacă nu va asculta şoapta pe care o aude numai el.

 

Nu merge pe unde te duce drumul, mergi pe unde nu există drum şi lasă o urmă.

 

Fericirea este un parfum pe care nu îl poţi pulveriza pe cineva fără să ajungă şi pe tine.

 

Să râzi des şi mult; să câştigi respectul oamenilor inteligenţi şi afecţiunea copiilor; să câştigi aprecierea criticilor oneşti şi să înduri trădarea prietenilor falşi; să apreciezi frumuseţea, să găseşti ce e mai bun în ceilalţi; să laşi în urma ta o lume mai bună, fie printr-un copil sănătos, o grădină îngrijită sau o condiţie socială emancipată; să ştii pur şi simplu că cineva a respirat mai uşor doar pentru că tu ai trăit. Asta înseamnă să ai succes.

 

O buruiană este o plantă ale cărei virtuţi nu au fost descoperite încă.

 

Inteligenţa omului înţelept constă în accea că nu judecă pe ceilalţi; îi lasă să se judece ei înşişi, şi el doar citeşte şi înregistrează verdictul lor.

 

Nimic nu e mai sacru decât integritatea minţii tale.

 

Poţi folosi orice limbaj doreşti, niciodată nu poţi spune altceva decât ceea ce eşti.

 

Singura cale de a avea un prieten e să fii unul.

 

Un prieten este o persoană cu care pot fi sincer. În faţa lui pot gândi cu voce tare.

 

Dacă mi-am pierdut încrederea în mine, voi avea universul împotriva mea.

 

Invidia este taxa pe care toate distincţiile trebuie să o plătească.

 

Cerul este pâinea zilnică a ochilor.

 

Religia înseamnă să faci ceea ce e drept. Înseamnă să iubeşti, să slujeşti, să gândeşti, să fii umil.

Alexandru O. Teodoreanu (1894 - 1964), cunoscut si sub pseudonimul Pastorel, a fost un avocat si scriitor român, cunoscut epigramist, mare cunoscator si degustator de vinuri si coniacuri, membru de seama al boemei iesene si bucurestene.

A ramas în literatura româna prin epigramele sale.

În caz ca numele Teodoreanu suna cunoscut, ... a fost fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1897 - 1954) (La Medeleni 1924 - 1928, Ulita copilariei, În casa bunicilor, Bal mascat, Golia).De la el a ramas termenul de ''baterie de vin'', formata dintr-o sticla de vin si un sifon(similar unei baterii de artilerie )

 

Iata câteva versuri scrise de Alexandru O. Teodoreanu cu diverse ocazii...

 

Aici doarme Pastorel,

Baiat bun si suflet fin,

Daca treceti pe la el,

Nu-l treziti, ca cere vin!

 

Versuri scrise când era internat în Dealul Filaretului, la un sanatoriu situat pe Soseaua Viilor (în Bucuresti). Posibil sa fi fost ultima lui epigrama. A murit dupa câteva zile:

 

Culmea ironiilor

Si râsul copiilor

Sa pun punct betiilor

Pe Soseaua Viilor!

 

În clasa a V-a de liceu, li s-a dat la teza, de catre profesorul de limba româna, Fântânaru, sa scrie despre epigrama. Si cum Fântânaru savurase de multe ori vinul de Cotnari, Pastorel a scris doar atât în teza:

 

Daca apa din fântâna

S-ar preface-n vin Cotnar

As lasa limba româna

Si m-as face Fântânar.

 

Când le-a adus tezele, Fântânaru, ajungând la teza lui Pastorel, nu în sens peiorativ, ci admirativ, i-a spus:

"Magarule, unu la purtare si zece pentru epigrama."

 

La venirea rusilor:

 

Pe drumeagul din catun

Venea ieri un rus si-un tun;

Tunul rus

Si rusul tun!

 

Armistitiul ne-a impus

Sa dam boii pentru rus!

Ca sa completam noi doza,

L-am trimis pe Petru Groza!

 

Statuii ostasului sovietic:

 

Soldat rus, soldat rus,

Te-au ridicat atât de sus,

Ca sa te vada popoarele...

Sau fiindca-ti put picioarele?

 

Votati soarele!

 

Când te vad asa pe garduri

Si cu raze împrejur,

Mai ca-mi vine sa te-asemui

Cu o gaura de c*r!

 

Radioului (unde era invitat sa intre prin str. Temisana, adica prin spate)

 

De un an si jumatate

Ma bagati numai prin spate,

Pe când eu, întreaga viata

V-am bagat numai... prin fata!

 

Diviziei Tudor Vladimirescu, decimata la Debretin(Ana Pauker a fost organizatoarea diviziilor de prizonieri romani "Tudor Vladimirescu-care mai exista si astazi pe la Caracal sau Plenita si "Horia, Closca si Crisan''-asta nu a apucat sa intre in lupta.Divizia "Tudor Vladimirescu a fost decimata in batalia pt. orasul Debrecen si a primit titlul de divizia ''Tudor Vladimirescu-Debretin.Dar debretinii sunt si carnatii picanti ,unguresti).

Din falnic vânator de munte

Mi te-a facut Ana pandur!

Întâi ti-i-nfipt o stea în frunte

Si-apoi un Debretin în c*r!

 

Comunistii îsi maresc rândurile cu o parte din legionari

 

Capitane,

Nu fi trist!

Garda merge înainte

Prin partidul comunist!

Asta fiindca Ana Pauker chemase pe fostii legionari sa se inscrie in partidul comunist si din verzi,dupa ce s-au copt (politic) s-au facut rosii.

 

Dupa alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri: Votati soarele!

 

Nu credeam s-ajung vreodata

C-am sa pot sa fiu în stare

Ca facând pipi pe garduri,

Sa o fac direct în... soare!

 

Din Banat pâna la Iasi

Se resimte lipsa sarii,

Fiindca cei mai multi ocnasi

Au ajuns la cârma tarii.

 

Catren omagial catre Caragiale:

 

Cu greu îmi vine sa astern,

Un adevar ce nu-l suport,

Ca tocmai tu sa fii cel mort

Si Catavencu cel etern...

 

La Pelisor, palat transformat de regimul comunist în casa de creatie:

 

Voi, creatori ai artei pure,

Ce stati acuma la padure,

Sa fiti atenti când va plimbati

Sa nu calcati în ... ce creati!

 

Guvernul Groza

 

În guvernul Groza, cel de concentrare,

S-au primit trei membri, pentru completare,

Însa ca sa fie cabinet etern,

Îmi bag si eu membrul... în acest guvern!

 

Zece membri de partid

 

Zece membri de partid

Visau viata noua

Unul a vorbit în vis,

Si-au ramas doar noua.

 

Noua membri de partid

De marxism s-au copt!

Unul s-a rascopt din ei,

Si-au ramas doar opt!

 

Opt membri de partid

Au trecut la fapte ...

Unul a trecut la Tito!

Si-au ramas doar sapte!

 

Sapte membri de partid

Fac afaceri grase,

Unul a intrat la zdup

Si-au ramas doar sase!

 

Sase membri de partid

Au strigat lozinci,

Unul a strigat gresit

Si-au ramas doar cinci!

 

Cinci membri de partid

Când au fost la teatru,

Unul n-a aplaudat

Si-au ramas doar patru!

 

Patru membri de partid

Si cam toti evrei,

Unul a plecat în Eretz

Si-au ramas doar trei!

 

Trei membri de partid

Vorbeau de razboi!

Unul a vorbit cam mult,

Si-au ramas doar doi!

 

Doi membri de partid

Mândri ca paunul.

Unul a înnebunit,

Si-a ramas doar unul!

 

Un membru de partid,

Cel mai lamurit.

A plecat cu Onete-ul

Si n-a mai venit!

 

ZERO membri de partid,

Lupta pentru pace.

Ca partidul nostru drag

Stie el ce face!

 

Steaua

 

Câte Stele sunt pe cer

Toate pan' la ziua pier.

Numai una, ca o proasta,

Sade peste tara noastra....

 

Cine-i mare, da din mâna si-are 4 la româna?

Cine-i la academie si-are 4 la chimie?

Cine-n tara este tare si-are 4 la purtare?

Toate trei de le ghicesti, 20 de ani primesti.

 

Reclama

 

Îmi spunea un betivan,

Rezemat contra perete:

Fetele din Popa Nan

E frumoase, dar nu-i fete!

 

La restaurantul Uniunii Scriitorilor:

 

Beau baietii, harnici,

De cu seara-n zori,

Unii sunt paharnici,

Altii... turnatori!

 

Dragalase paharele (dupa ''Somnoroase pasarele'')

 

Dragalase paharele

Dinainte-mi sa se puna

Sa se toarne vin în ele,

Pofta buna !

 

Sa golim toti în tacere

Iar cuiva vin de nu-i place

Bea-atunci mai bine bere,

Bea în pace !

 

Cine-i ametit prea tare

Pe sub mese sa se culce

Si în zgomot de pahare,

Doarma dulce !

 

Sa nu fie vorba lunga

Doara stim ce scurta-i viata

Sa bem pâna sa ne-ajunga,

Dimineata.

 

Geometrie bahica

 

Hranit mai mult cu lapte si iaurt,

Un grec vazu cu mintea-i înteleapta

Ca între doua puncte, cel mai scurt

Din drumuri, cu putinta, e o dreapta.

 

Dar axiomul devenit banal

Si însusit de vremile-aceste

A fost atunci precum va fi si este

Valabil doar pe-un plan orizontal.

 

Si daca vrei sa tragi învatatura,

Un plan orizontal, când te gândesti,

Constati ca nu exista în natura

Ci exclusiv în mintile grecesti.

 

Iar când în loc de lapte, bei " Madera ",

Aceasta socoteala te conturba

Caci tu nu uiti ca ai baut pe-o sfera

Pe care dreapta lui devine curba.

 

Si-n cap cu dreapta grecului defunct

Pâna ce vreun înalt areopag

O va fi pus definitiv la punct

Pornesti spre domiciliu în zigzag.

 

Prin anii '30 Viorica Porumbacu, a scris niste

versuri de adânca simtire si vibratie, de genul:

" O, Europa, te simt în mine

Te simt vibrând adânc.."

 

A doua zi Pastorel:

 

"Mult stimata Veronica,

Eu credeam c-o ai mai mica!

Dar marturisirea-ti clara

Din "Gazeta literara"

Dovedeste elocvent

Ca în .....chestia matale...

De-adâncimi fenomenale

Intra-ntregul continent!"

 

Un schimb de epigrame între Mihail Codreanu si Pastorel:

 

Când a pornit lugubrul zvon

Cum ca murit-ai la Carlton

Mi-am zis atunci: - cu adevarat

O fi el mort, însa mort beat.

 

Asta fiindca Pastorel locuia in blocul Carlton care s-a prabusit la cutremurul din '40. Pastorel intarziase la un chef si cand a ajuns ,dimineata, acasa,beat, s-a culcat pe ruinele blocului si lumea a crezut ca este mort.

 

La care Pastorel, îi raspunde:

La Carlton eu ca dintr-un vis

Lugubrei morti scapat-am trenul

Însa aflai ca m-a ucis

La Iasi , Codreanu' cu catrenul.

 

Sadoveanu era dator cu niste bani la Pastorel. Sadoveanu era zgârcit ca un scotian. Au trecut câteva luni fara nicio miscare din partea lui. Asa ca Pastorel compune:

 

De-ar fi sa mori (cam ar fi cazul)

Sa nu-mi lasi bani,

Sa-mi lasi obrazul

Sa-mi fac din el bocanci.

 

Lui Mihail Sadoveanu

 

Venea o moara pe Siret

Leganându-se pe-o coasta,

Si-n ea un autor siret

Macina faina proasta!

 

Nasul lui Pastorel, Sadoveanu, tine o conferinta la Ateneu: "Lumina viine de la Rasarit" în care îi pupa-n c*r pe rusi si declara ca din acel moment se întoarce cu fata spre Rasarit... Atât i-a trebuit lui Pastorel:

 

Nasu sfatuit de-un rus

Întoarse curu la Apus

Si arata Apusului

Care-i fata rusului...

 

Americanilor

 

Daca si de asta data

Se retrag din Orient,

Ma fac porumbelul pacii

Si ma cac pe occident!

 

Lucreziei Karnabat, autoarea cartii "Sexul de peste drum":

 

Sexul doamnei Karnabat,

De vreo luna mi se pare,

A sporit mult la vânzare,

Caci se vinde separat,

Fara doamna Karnabat

 

lui Iuliu Maniu

 

Într-un moment de grea povara

Pentru sarmana tara -a mea,

Eu unul stâlp de cafenea,

Închin pentru un stâlp de tara!

 

Dupa prima vizita a lui Petru Groza în URSS, Pastorel a scris:

 

Din Galati la Port Arthur

Petru Groza, în carlinga,

N-a vazut atâta cur

Cât ar fi putut sa linga.

 

Caligula Imperator

A facut din cal - senator,

Petru Groza - mai sinistru

A facut din bou - ministru.

 

Epigrama nu e scula

Care-ti poate sterge crima,

Dupa ce ca scrii cu sula

Vrei sa regulezi cu rima?

 

În tara asta prefacuta

Cacatii scriu în loc sa puta.

Iar scriitori-adevarati

Sunt dati afara de cacati...

 

Aici zace Pastorel,

Vesnic si nemangaiat

Ca e prima data mort

Fara ca sa fie beat...

CINE MOARE?

de PabloNeruda

 

Moare cate putin cine se transforma in sclavul

obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi

traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu

risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu

oamenii pe care nu-i cunoaste.

 

Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera

negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui

vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,

oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.

 

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este

nefericit in lucrul sau; cine

nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine

nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile

"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu

citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi.

 

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat

Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si

detestand ploaia care nu mai inceteaza. Moare cate putin cine

abandoneaza un proiect inainte de a-l fi inceput; cine nu intreaba

de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca

cunoaste intrebarea. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne

intotdeauna ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul

fapt de a respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o

fericire splendida. Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te

infierbanti, infierbanta-te la soare Daca va fi sa inseli,

inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi, plange de bucurie. Daca va

fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca va fi sa furi, fura

o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca va fi sa simti

foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii fericit,

doreste-ti in fiecare zi...

MIRCEA CARTARESCU

De ce iubim femeile

 

 

 

Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie

care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au

fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi

dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti

decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu

miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe

buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor

mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada

drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu

raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.

Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate

servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat

sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci

ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate

treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se

laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca

nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri

porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe

care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli

complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza

si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui

artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru

subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din

fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.

Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le

intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in

masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le

admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin

fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme

care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a

gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te

iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un

fel de compensa]ie. Pentru ca nu se masturbeaza.

Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere

reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti

dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si

tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,

colectionand mici observatii si schitand subtile

nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu

cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru

ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu

trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le

innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le

termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si

inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca

pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu

induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa

de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii

femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si

albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici

suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac

dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in

filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord

in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.

Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada

cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu

adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de

televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si

actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.

Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari

embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.

Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului

dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau

porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla

Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in

reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in

mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,

roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au

de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu

il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei

e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti

biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,

pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din

ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra

se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai

in jurul lor.

http://blog.rnicusan.ro/?p=110

Dacă nu citeşti ziarele eşti neinformat, dacă le citeşti eşti dezinformat.

- Mark Twain

 

Să zicem că eşti un idiot. Şi să zicem că eşti membru al parlamentului. Dar asta înseamnă că mă repet.

- Mark Twain

 

Eu cred că o ţară care încearcă să prospere prin stabilirea de taxe mari este ca un om care, stând într-o găleată, încearcă să se ridice trăgând de mâner.

- Winston Churchill

 

Un liberal este cineva care se simte îndatorat faţă de aproapele său, care datorie este de acord să o plătească din banii tăi.

- Gordon Liddy

 

Democraţia trebuie să însemne mult mai mult, decât doi lupi şi o oaie care votează ce să mănânce la cină.

- James Bovard

 

Ajutorul extern trebuie înţeles ca un transfer de bani de la oamenii săraci din ţările bogate către oamenii bogaţi din ţările sărace.

- Douglas Casey

 

Guvernul este o mare invenţie, prin care toata lumea se chinuie să trăiască pe cheltuiala altora.

- Frederic Bastiat

 

Dacă crezi că sistemul de sănătate este scump acum, stai să vezi cât va costa, când o să fie gratuit!

- P.J. O'Rourke

 

În general, arta de a guverna constă în capacitatea de a lua cât mai mulţi bani de la o parte de cetăţeni, pentru a o da altora.

- Voltaire

 

Nici o viaţă, libertate sau proprietate nu este în siguranţă, atâta timp cât aparatul legislativ este în sesiune.

- Mark Twain (1866)

 

Să vorbeşti este ieftin, în afară de atunci, când o face parlamentul.

- Necunoscut

 

Răul inerent al capitalismului este împărţirea neechitabilă a bogăţiilor. Bunul inerent al socialismului este împărţirea echitabilă a sărăciei.

- Winston Churchill

 

Ceea ce are nevoie ţara asta, sunt mai mulţi politicieni fără loc de muncă.

- Edward Langley

 

Un guvern suficient de mare, încât să-ţi dea tot ce ai nevoie, este suficient de puternic să-ţi ia tot ce posezi.

- Thomas Jefferson

Dan Puric - Basmul din Carpati...

 

 

 

 

UN DAR PENTRU SUFLET :

 

Basmul din Carpaţi

 

(…) Se spune că odată, într-un sat, un copil, într-o noapte, a visat Raiul. “Mamă! Mamă! Unde e Raiul?”, a întrebat copilul nerăbdător, a doua zi de dimineaţă, de cum se trezi. Dar mama, biata mamă, n-avea timp. Avea atâta treabă în gospodărie! Şi-atunci, s-a dus la tata, să-l întrebe. “Nu ştiu…, caută-l singur”, îi spuse acesta obosit şi se apucă mai departe de muncă.. “Unde? Unde e Raiul?” , îi întrebă copilul, aproape plângând, pe oamenii din sat.. Dar oamenii nu aveau timp de el, erau grăbiţi.. “Ce lume urâtă…”, îşi spuse pentru sine puştiul.

Ca să-l găseşti, trebuie să părăseşti satul acesta…, se-auzi glasul unui bătrân, ce-l privea demult. “Şi acolo, în pustie, după ce ai să mergi cale de o zi, ai să găseşti un om singur, ce stă într-o colibă. El o să-ţi spună unde este Raiul.”

Zis şi făcut. Şi a doua zi de dimineaţă, când părinţii lui nu se sculaseră încă, îşi luă o trăistuţă cu câteva merinde şi plecă furişându-se printre casele adormite, către pustie. În curând, soarele răsărise, iar în urma paşilor lui satul fusese acoperit de nisip. Merse ce merse şi, într-adevăr, către seară, ca prin minune, din pustia întinsă ţâşni o colibă. Mare îi fu mirarea bătrânelului ce locuia acolo de mulţi ani. “Ce te aduce pe-aici, copilule?”, îl iscodi acesta pe micul călător. “Vreau să găsesc Raiul, răspunse copilul, şi cineva mi-a spus că tu ştii cum trebuie să ajung”. Bătrânul tăcu, îl privi adânc, apoi îi spuse: “Acum hai să mănânci ceva şi să te culci, că oi fi obosit. Mâine în zori o să plecăm împreună către Rai”.

Noaptea trecu repede.. De data asta, el, copilul, n-avu nici un vis. De fapt, nici n-a dormit. A stat aşa, cu ochii deschişi, aşteptând ziua. Bătrânul ştia. Iar către zori, pustia primea în pântecul ei două siluete, ce se porniseră la drum. Merseră ce merseră şi, către seară, dintre nisipuri, puştiul văzu cum se ridică nişte ziduri de piatră şi o clădire mare, cu o cruce în vârf. “Ce este aceasta?”, întrebă copilul. Aceasta este o mănăstire, spuse bătrânul. De-aici începe poteca către Rai.” Şi-apoi, bătrânul mănăstirii îl primi pe micuţul care nu ştia nimic de rosturile de acolo.. Şi ce-am să fac aici?”, întrebă copilul. “Deocamdată, să faci curat, ai să mături şi mai încolo om vedea”. Şi timpul trecea, trecea, copilul le făcea cu răbdare şi sârg pe toate.

Dar iată că vine o zi, după mult timp, când bătrânul mănăstirii îl întrebă pe neaşteptate: Cum merge, cum îţi e?” “Mi-e foarte bine”, răspunse puştiul. “Am de toate.” Şi-apoi tăcu, închizându-se în sine. Bătrînul îi simţi liniştea şi îl iscodi în continuare. “Parcă ai ascunde ceva în suflet, aşa ai tăcut.. Spune-mi cinstit, totul, până la capăt. Îţi lipseşte ceva?” “Mie…, nimic, se hotărî într-un târziu puştiul să răspundă, dar este acolo, în clădirea aia mare, un frate de-al nostru, tot aşa, cu barbă şi plete, ce stă legat, întins pe o cruce, şi nu poate să se mişte, şi nimeni nu-i duce de mâncare. De ce nu vine şi el la masă?”, ridică puştiul ochii din pământ, privindu-l pentru prima dată pătrunzător pe bătrân. Părintele simţi că trebuie să tacă. Aşa că lăsă liniştea să vorbească. “Da, aşa i-am dat noi canon, acolo l-am lăsat noi să stea, pentru

că nu a măturat cum trebuie şi n-a făcut curat ca lumea”, se-auzi vocea unui monah, care stătea în apropiere şi care auzise discuţia. Îngerul tăcerii, care tocmai se aşezase pe umerii puştiului, dispăru. “Acolo vei ajunge şi tu, dacă nu faci treabă cum trebuie”, se-auzi vocea monahului.

Dintr-o dată, spune povestea, păcatul ăl bun s-a strecurat în inima copilului.

Era primul pas către Rai, ce se numea iubire.

Mai târziu, către seară, copilaşul se strecură nevăzut la bucătăria mănăstirii, fură ceva de mâncare şi, fără să fie observat de nimeni, intră în biserică şi o puse jos, la picioarele Fratelui atârnat de cruce. “Hai, vino să mănânci!”, îi zice puştiul, uitându-se îngrijorat în stânga şi în dreapta. Hai, că nu ştie nimeni!” Şi Fratele coboară. Un zâmbet avea pe buze şi, mângâindu-l pe puşti pe frunte, acesta nu-şi dădu seama că biserica toată se umplu de o lumină nemaivăzută şi că uşile ei se ferecaseră pe dinăuntru.

Apoi, ca şi când s-ar fi cunoscut demult, au început să râdă şi să glumească, cum nu mai făcuse puştiul niciodată în viaţa lui. Era atât de fericit că-şi găsise un prieten!

Dar el nu ştia că urcase a doua treaptă a Raiului: prietenia.

Azi aşa, mâine aşa, însă fraţii ceilalţi din mănăstire au început să se întrebe: “Unde-i copilul? Ce face? De ce lipseşte seara mereu dintre noi?” Apoi, curioşi, au început să-l caute prin toată mănăstirea. Numai biserica nu fusese controlată; şi-atunci s-au repezit spre ea dar, spre mirarea lor, pentru prima oară nu i-au putut deschide uşile. Atunci au încercat să se uite pe gaura cheii şi, în clipa aceea, o lumină puternică i-a orbit. Nemaiştiind ce să facă, au stat aşa, înfricoşaţi, după zidurile groase ale bisericii, aşteptând până noaptea târziu, când copilul a ieşit. “Ce-ai făcut înăuntru?”, se repeziseră ei ca un stol de păsări negre asupra lui. “N-am făcut nimic”, răspunse puştiul tremurând. “Minţi! Spune ce-ai făcut?”, l-au întrebat din nou călugării furioşi. “Am furat mâncare şi am dus-o Fratelui ce stătea pe cruce”, răspunse copilul înspăimântat. “Care

Frate?”, au întrebat, nedumeriţi, pentru prima dată, monahii. “Cel ce stă legat de cruce şi nimeni nu-i dă de mâncare”, răspunse puştiul. “Şi ce-a făcut Fratele?”, au întrebat tulburaţi călugării. “A coborât şi-a mâncat”, răspunse dintr-o suflare puştiul.

Şi, în clipa aceea, toţi cei din jurul copilului au căzut în genunchi. Mare fu apoi spaima pe bătrânul mănăstirii, aflând toate acestea. Egumenul începu şi el, la rândul lui, să tremure şi, cu lacrimi în ochi, îi spuse copilului: “Spune-i Fratelui cel Mare că îl rog să mă primească şi pe mine la masă…” “Am să-i spun!, răspunse copilul bucuros, dar acum pot să iau mâncare de la bucătărie?” “Da, poţi să iei cât vrei”, răspunse tremurând egumenul.

Şi seara din nou coborî peste mănăstire, iar puştiul, de data aceasta cu mâncarea luată de la bucătărie, se îndrepta vesel spre biserică. “Hai să mănânci!”, îi strigă el, mai vesel ca oricând. Şi, din nou, Fratele cel Mare coborî de pe cruce, îl mângâie şi biserica se umplu de lumină. Ca de obicei, uşile se ferecaseră ca de la sine. Apoi câte glume şi câtă veselie în jurul celor doi! Dar, printre lacrimile de râs, puştiul şi-a adus aminte de rugămintea egumenului. “Frate, îi spuse el, bunicul cel mare, de-aici, din mănăstire, ar dori şi el să-l primeşti la masă”.

Şi, pentru prima oară, faţa Prietenului său mai mare se întristă. Privea undeva, jos. “Vezi firimiturile astea, de pe masă?, îi spuse, într-un târziu, Fratele cel Mare. Sunt cu mult mai puţine decît păcatele lui… Nu poate să vină”. “Nu poate să vină?”, rămase uimit copilul. “Nu!”, fu răspunsul scurt al Fratelui.

Şi apoi, din nou, fruntea lor s-a descreţit şi-au început să râdă şi să glumească. Într-un târziu, copilul şi-a luat la revedere de la Fratele cel Mare şi s-a dus spre chilia egumenului, unde acesta îl aştepta tremurând. “Ce-a zis Fratele?”, întrebă acesta, gâtuit de emoţie. “A zis că nu te poate primi!”, răspunse copilul. “De ce?”, întrebă înspăimântat egumenul. “Mi-a spus că ai mai multe păcate decât toate firimiturile de pâine căzute pe masă”.

Şi atunci el, egumenul, se prăbuşi în genunchi, într-un hohot de plâns. “Spune-i să mă ierte, spune-i că-l rog din tot sufletul meu să mă ierte” Şi, cu un gest disperat, se agăţă de copilaş. Acesta îl privi surprins şi-i spuse: “Bine, am să-l rog din nou şi mâine!”

Grea noapte pentru egumen! Cu zvârcoliri şi gemete de pocăinţă. Copilul însă dormi liniştit. Şi, din nou, treaba obişnuită prin mănăstire. Dar toţi se făceau că lucrează. Aşteptau seara, căci ea putea să aducă iertarea. “Pot să iau mâncare?”, întrebă, cu nevinovăţie, copilul la bucătărie. “Poţi”, îi spuse monahul, şi-i umplu cu mâna tremurândă vasul. Apoi, cu paşi mici, ca să nu răstoarne prea-plinul de mâncare, copilul intră din nou în biserică. “Hai să mâncăm!”, spuse el Fratelui cel Mare. “Hai!”, răspunse acesta, îndreptându-se spre el.

Şi câte jocuri, câte glume au urmat! Apoi, în mijlocul veseliei, copilul îşi aduse brusc aminte: “Te roagă egumenul să-l ierţi… şi să-l primeşti şi pe el la masă!…”

Tristeţea se aşeză între ei. De data aceasta, copilul privi singur firimiturile de pâine de pe masă: erau parcă mai multe... “Am înţeles…, spuse copilul, nu se poate…” “Da, nu se poate”, răspunse Fratele cel Mare.

Şi atunci, păcatul cel bun coborî din nou în inima copilului şi acesta îndrăzni. “Dar Tu nu te gândeşti că acum mănânci din mila lui?”, îi spuse, cu curaj, copilul, pentru prima oară. Şi sufletul Prietenului său mai mare fu mişcat din nou. Acesta îi văzu din nou inima lui bună. “Bine, spuse, după o lungă tăcere, Fratele cel Mare, spune-i că peste opt zile am să-l primesc la masă…”

Ce bucurie pe egumenul mănăstirii, când, târziu în noapte, copilul îi spusese! Şi cele opt zile trecură. Pentru el, pentru bătrân, în post şi rugăciune şi, mai ales, în multă pocăinţă. A opta zi, dis-de-dimineaţă clopotele băteau. “De ce?”, întrebă nedumerit copilul. “Bătrânul a plecat la Domnul”, i-au spus călugării, care deja se pregăteau pentru înmormântare. Şi atunci copilul văzu!

Vedea cum, la masa Prietenului său cel Mare, stătea fericit, cu lacrimi în ochi, egumenul, chiar el. Mâncaseră dimpreună. Pe masă nu mai era nici o firimitură, Mântuitorul îl iertase.

“Am văzut Raiul! striga fericit copilul, prin mănăstire. Am văzut Raiul!”, repeta el, pentru fiecare monah în parte. “Nu se poate! strigau aceştia. Cum arată?” “E plin de iertare”, murmura copilul. (…)

 

- Fragment din textul “Basmul din Carpaţi”, publicat în cartea lui Dan Puric, “despre Omul Frumos”

 

 

DE RETINUT:

- Cele 6 Obstacole care stau în fata Fericirii:

ORGOLIUL,

SUPÃRAREA,

ATASAMENTUL

PLÃCEREA,

LÃCOMIA,

INVIDIA.

- Cele 6 Virtuti care ne aduc Fericirea :

PACEA,

ÎNTELEPCIUNEA,

IUBIREA,

ADEVÃRUL,

GENEROZITATEA,

ÎNTELGEREA.

Lori, !

Originea omului

 

Odată, o maimuţă din neamul Anecdotic,

Venind la sfat pe-o creangă de arbore exotic,

A zis: Atenţiune! Sunt foarte afectată!

Tot circulă o vorbă, deloc adevărată

Că omul ar descinde din buna noastră rasă.

Ba chiar ideea asta îmi pare odioasă!

Şi, zău, savantul Darwin, tot neamul ni-l jigneşte

Când spune cum că omul cu noi se înrudeşte!

Aţi pomenit vreodată divorţuri printre noi?

Copii lăsaţi pe drumuri sau arme de război?

Am inventat, noi, cipuri şi alte drăcării?

Insemne sataniste, otrăvuri, şmecherii?

Văzut-aţi pe vreunul, retras în jungla deasă,

Ca să scornească arma distrugerii în masă?

Tot ce lăsăm în urmă, când mai sărbătorim,

E biodegradabil. Natura o-ngrijim.

Iar omul otrăveşte, în fiecare zi,

Păduri, câmpii, şi ape, şi zările-azurii...

N-avem starlete porno sau dive-travestiţi,

Şi, orişice s-ar zice, nu suntem troglodiţi!

Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali,

Drogaţi, lacomi de sânge sau homosexuali,

Escroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie?

În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie!

Noi n-avem mafii crude în stirpea noastră-aleasă,

Nici terorişti, nici dogme, nici luptele de clasă.

Cât am bătut eu jungla, scuzaţi, n-am observat

În obştea maimuţească vreun cocotier privat,

Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foame

Sau omorâţi, în pântec, de aşa-zise mame.

Urmând calea cea bună şi, evident, corectă,

Adolescenţii noştri părinţii şi-i respectă.

În ierarhia noastră, cum e firesc şi drept,

Devine şef acela viteaz, agil, deştept,

Capabil viaţa obştei s-o ţină, s-o păzească,

De rele şi primejdii turma să şi-o ferească.

Adesea şeful nostru îşi riscă mândra blană,

Ca turmei să-i găsească loc de dormit şi hrană.

Pe când, priviţi!, la oameni, ferească Domnul sfânt!

Şefi sunt cei fără suflet şi fără de cuvânt,

Corupţi, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,

Nebuni după putere şi după bunăstare!

De turma lor n-au grijă nici cât un bob de mei,

Contează doar averea şi înmulţirea ei.

Nu veţi vedea vreodată, cât soarele şi luna,

O minte de maimuţă dospind în ea minciuna.

La om, tot ce înseamnă minciună, intrigi, ură

Sunt legi de referinţă, a doua lui natură.

Chiar dac-aş fi silită de vreun laborator,

N-aş deveni vreun Iuda ori vreun informator..

Şi iată înc-un lucru din lumea mea, frumos:

La noi nu se întâmplă război religios,

Nici sfinte inchiziţii, nici libertăţi în lanţuri,

Nici chefuri după care să ne culcăm prin şanţuri,

Nici ordine mondială, şi nici naţionalism,

Şi nici vreo îndoială ce-aduce-a ateism.

E-adevărat că omul, acest biped gunoi,

Arată ca maimuţa, dar n-a descins din noi!

... ocupantii sovietici l-au ucis pe Constantin Tanase

 

 

Intr-unul din spectacolele sale, satirizand fărădelegile hoardelor bolsevice, intre care obsesia invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii in plină stradă, ziua in amiaza mare, somand victimele: "Davai Ceas!" (dă-mi ceasul), artistul a introdus următorul monolog:

Rău era cu “der, die, das"

Da-i mai rău cu “davai ceas"

De la Nistru pan’ la Don

Davai ceas, davai palton

Davai ceas, davai mosie

Haraso tovărăsie!

 

După mai multe reprezentatii a fost arestat, amenintat cu moartea si i s-a ordonat să nu mai joace piesa. In următorul spectacol a apărut pe scenă intr-un pardesiu imens, cu manecile pardesiului căptusite de sus pană jos cu ceasuri de mană. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la aparitie, desi actorul nu a scos niciun cuvant. Apoi si-a descheiat pardesiul, scoŃand la iveală un ceas cu pendulă! A spus doar:

“El tic, eu tac, el tic, eu tac..."

Două zile mai tarziu, marele actor era mort.

De-ar fi să-i luăm pe toţi

la rând,

şi actualii

dar şi foştii,

Cei mai deştepţi de pe Pământ

Au fost întotdeauna...PROşTII.

 

Nu te ruga la

ursitoare

Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,

Mai bine urlă-n gura mare :

"Iubite, Doamne, fă-mă....PROST!"

 

 

De ce să tragi ca la

galeră,

Să-nveţi atâtea fără rost,

De vrei să faci o carieră,

Ajunge numai să fii...PROST.

 

In lumea asta cu de toate,

Unde se-nvaţă contra cost,

Păcat că nici o facultate

Nu dă şi diploma de....PROST.

 

Avem impozite cu carul,

Dar înotăm în sărăcie

şi ce buget

ar avea statul

Dintr-un impozit pe.....PROSTIE...

 

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,

Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !

O, Doamne,de ne-ar creşte grâul

Cum cresc recoltele de ...PROşTI.

 

şi-n lumea

asta răsturnată,

Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,

Savanţii noştri mor de

foame

şi numai

PROşTII sunt

deştepţi.

Ce e căsătoria?

 

Căsătoria e când păstrezi fata şi nu trebuie să le-o mai dai înapoi părinţilor ei" - Eric,6 ani

 

Ce fac îndrăgostiţii la prima întâlnire?

 

"La prima întâlnire îşi spun numai minciuni unul altuia şi asta îi face suficient de interesaţi să se mai vadă şi a doua oară"

 

- Martin, 10 ani

 

 

"Nu fac decât să mănânce cotlete de porc cu cartofi prăjiţi şi vorbesc despre dragoste"

 

- Craig, 9 ani

 

 

Care e vârsta potrivită pentru a te căsători?

 

 

"Imediat ce termin grădiniţa, o să-mi caut o soţie "

 

- Bert, 5 ani

 

 

"84 de ani - pentru că la vârsta asta nu trebuie să mai lucrezi şi ai tot timpul din lume să-l iubeşti pe celălalt"

 

- Judy, 8 ani

 

 

 

Când se îndrăgostesc oamenii?

 

 

"Nimeni nu ştie de ce se întâmplă, dar am auzit că are legătură cu felul în care miroşi.

 

De asta parfumul şi deodorantul sunt aşa de cumpărate"

 

- Jan, 9 ani

 

 

"Când un om are pistrui şi găseşte pe altcineva care are pistrui"

 

- Andrew, 6 ani

 

 

"Mi se pare că trage cineva cu o săgeată în tine, sau ceva de genul ăsta, dar restul nu e chiar aşa de dureros"

 

- Harlen, 8 ani

 

 

Cum e să te îndrăgosteşti?

 

 

"E ca o avalanşă şi trebuie să alergi ca să te salvezi"

 

- Roger, 9 ani

 

 

"Dacă atunci când te îndrăgosteşti e ca atunci când înveţi cum să spui cuvinte pe litere, eu nu vreau. Îţi ia prea mult timp"

 

- Leo, 7 ani

 

 

 

De ce se ţin îndrăgostiţii de mână?

 

 

"Le e teamă să nu le cadă verighetele, pentru că au dat o grămadă de bani pe ele"

 

- Gavin, 8 ani

 

 

 

Când poţi să săruţi pe cineva?

"Nu ar trebui să săruţi niciodată o fată înainte de a avea suficienţi bani ca să-i cumperi un inel şi un videoplayer, pentru că o să vrea să vadă imagini de la nuntă"

 

- Allan, 10 ani

 

 

 

Cum e mai bine: singur sau căsătorit?

 

 

"E mai bine pentru fete să fie singure, dar nu şi pentru băieţi.

 

Băieţii au nevoie de cineva să cureţe după ei"

 

- Anita, 9 ani

 

 

"Mă ia durerea de cap când mă gândesc la asta. Sunt doar un copil. Nu am nevoie de astfel de necazuri"

 

- Will

 

 

 

Opinii sincere despre căsătorie

 

 

"Nu mă grăbesc să mă îndrăgostesc.

 

Clasa a IV-a mi se pare suficient de grea"

 

- Regina , 10 ani

 

 

"Dragostea e o prostie, dar s-ar putea să o încerc din când în când"

 

- Floyd, 9 ani

 

 

"Dragostea te va găsi, chiar dacă încerci să te ascunzi de ea. Eu tot încerc să mă ascund de când aveam 5 ani, dar fetele mă găsesc orice-aş face"

 

- Bobby, 8 ani

 

 

"Sunt pentru dragoste, atâta timp cât nu se întâmplă când e Simpsons la televizor"

 

- Anita, 6 ani

Un om si un caine mergeau pe un drum.

Omul se bucura de frumusetea zilei, cand, deodata isi dadu seama ca de fapt murise.

Isi aducea acum aminte clar ca murise iar cainele care mergea langa el,

murise chiar cu mai multi ani in urma.... Se intreba "...oare unde duce drumul asta?"

 

Dupa o vreme ajunsera amandoi in dreptul unui gard inalt de piatra.

Privindu-l mai de indeaproape, vazu ca era facut dintr-o marmura foarte fina.

Mai sus pe colina, gardul era intrerupt de o arcada care stralucea in soare..

 

Ajunsera acolo si vazu ca era incrustata cu perle iar aleea care ducea spre ea

parea pavata cu aur. El si cainele sau se apropiara de poarta si atunci observa

intr-o parte, un om sezand la un birou .

Il intreba:

- Scuzati-ma, unde ne aflam ?

- Aici e Raiul - raspunse acesta.

- Minunat, zise omul, pot sa va rog sa ne dati putina apa ?

- Bine'nteles, intrati inauntru. Am sa trimit imediat vorba sa vi se aduca niste apa cu gheata. Facu un gest si poarta incepu sa se deschida.

- Prietenul meu, poate intra si el ? - intreba calatorul aratind inspre caine.

- Imi pare rau, dar noi nu acceptam animale.

 

Omul se gandi o clipa, apoi se intoarse si isi continua calea pe care pornise

impreuna cu cainele sau.

 

Dupa inca o plimbare lunga si pe varful unei alte coline, pe un drum prapadit de tara,

dadura de o ferma a carei poarta parea ca nu avusese zavor niciodata. De gard, nici vorba.

 

Se apropie si vazu un cetatean sezand, rezemat de un copac si citind o carte.

- Scuzati-ma ! - i se adresa el. Aveti cumva putina apa?

- Da, desigur... e o cismea ceva mai incolo.

- Si pentru prietenul meu ? - aratand catre caine.

- Trebuie sa fie si o strachina chiar langa cismea.

 

Trecura de poarta si ajunsera la o cismea veche, cu pompa. Omul si cainele baura pe saturate. Dupa ce terminara, se inapoiara la omul de sub copac.

- Ce loc este acesta ? - intreba calatorul.

- Asta este raiul.

- Sant total incurcat. Un cetatean, ceva mai jos pe drumul asta, mi-a zis ca raiul este acolo unde era el.

- Te referi la locul acela cu aleea de aur si zid de marmura ?... Ala e iadul.

- Si nu va deranjeaza ca ei folosesc acelasi nume ca Dv. ?!...

- Din contra, santem fericiti ca ei ii triaza intai pe cei care sant gata sa-si lase in urma

prietenii cei mai buni.

1. Sexul a fost atat de bun, incat si vecinii au fumat tigara de dupa.

2. Ateismul este o organizatie non-profet..

3. Poarta-te frumos cu copiii tai. Ei iti vor alege azilul.

4. Imprumuta bani de la un pesimist. Nu se asteapt sa i-i dai inapoi.

5. Experienta este ceva ce obtii abia atunci cand nu mai ai nevoie de ea.

6. Putine femei isi dezvaluie varsta reala. Putin barbati se comporta adecvat varstei reale.

7. Prietenii vin si pleaca. Dusmanii se acumuleaza.

8. Da-i unui om peste si va manca o zi. Invata-l sa pescuiasca si va sta toata ziua in barca cu sticla de bere in mana..

9. Cel ce rade la urma, este mai incet la minte.

10. Cine crede in telekinezie, sa-mi ridice mana (alternativ altceva) .

11.Nu sunt vegetarian pentru ca iubesc animalele.Sunt vegetarian pentru ca urasc plantele.

12. Inainte eram mereu indecis. Acum nu mai sunt asa sigur.

13.Psihiatrul mi-a zis ca sunt nebun.I-am zis ca am nevoie si de o a doua opinie. Atunci a adaugat ca sunt si urat.

14. Daca ai impresia ca nu ii pasa nimanui daca mai traiesti, incearca sa nu platesti cateva rate la banca.

15. Invata din greselile parintilor: foloseste prezervativul !

16. Multitasking inseamna sa faci mai multe lucruri prost in acelasi timp !

17. Puritanism: teama ca cineva, undeva s-ar putea sa fie fericit.

18. Sexul este ca aerul. Nu e important decat daca nu ai parte de el.

19. Zambeste! E al doilea cel mai frumos lucru pe care il poti face cu buzele.

20. Unii beau din fantana cunoasterii. Altii fac gargara.

21. Cel mai scurt drum dintre doua puncte este mereu in constructie.

22. Daca furi idei de la o persoana, se numeste plagiat. Daca furi idei de la mai multe persoane se numeste cercetare.

23. Femeile care vor sa fie egalele barbatilor nu sunt ambitioase.

24. M-am rugat la Dumnezeu sa imi dea o bicicleta, dar am aflat ca Dumnezeu nu iti pune in traista. Asa ca am furat o bicicleta si m-am rugat pentru iertare.

25. Barbatii au doar doua necesitati: sexul si mancarea. Daca vezi ca partenerul tau nu are o erectie, da-i un sandvis.

26. Femeile nu vor fi niciodata egale barbatilor pana cand nu vor putea sa se simta sexy in ciuda cheliei si burtii de bere.

27. Dumnezeu sigur iubeste prostii. Altfel nu ar fi creat atat de multi.

28. Niciodata sa nu iei un laxativ si un somnifer in aceeasi seara.

29. Traim intr-o societate in care pizza ajunge mai repede decat politia.

30. Un barbat indragostit nu este complet pana nu se insoara. Dupa aia e terminat.Numai bine!