Skip to content
View in the app

A better way to browse. Learn more.

Arta Culinara

A full-screen app on your home screen with push notifications, badges and more.

To install this app on iOS and iPadOS
  1. Tap the Share icon in Safari
  2. Scroll the menu and tap Add to Home Screen.
  3. Tap Add in the top-right corner.
To install this app on Android
  1. Tap the 3-dot menu (⋮) in the top-right corner of the browser.
  2. Tap Add to Home screen or Install app.
  3. Confirm by tapping Install.

Cuvinte de demult

Featured Replies

Buna seara!

 

Vi s-a intamplat vreodata sa va emotionati la auzul unui cuvant? Nu vorbesc de atunci cand cei mici spun mama, papa, etc...ci de cuvinte relativ banale.

Zilele trecute vorbeam cu tata la telefon cam pe la 6 seara si mi-a zis ca mananca. La ora asta? Ce mancare e aia la 6? Si mi-a raspuns: mananc de nimiezi...Nu mai auzisem cuvantul asta de mai bine de 25 de ani, de cand traia strabunica mea (am avut norocul de a avea strabunica pana pe la 10 ani) si m-am emotionat. Nu stiu...m-am gandit la copilaria mea cand mancam de nimiezi pepene rosu cu paine neagra :drool: "Nimiezul" este ceva, nici zi nici seara, nici pranz si nici cina. Pe vremea mea si in sat la mine nu exista "gustarea de la ora 5"

 

Strabunica mai avea un cutit, unul pe care il folosea doar la muncile mai "murdare"...curatat cartofi, morcovi, mers in gradina cu el si taiat varza, etc. si asta erea "custure". Nici un alt cutit nu se putea numi asa. Si maitza mea (bunica) la baticele groase de iarna, dar doar la cele de purtat pe acasa le spune "tulpan". Cele de mers duminica la biserica sunt "broboade".

 

Nu stiu...poate vi se pare o prostie, dar eu ma emotionez cu prostii din astea. Probabil suntem ultima generatie care isi mai aminteste de chestiile astea. Fratele meu are 7 ani mai putin si daca ii spui "custure" se uita crucis. Sunt cuvinte pe care nu le mai foloseste nimeni...Inteleg, pot fi regionalisme, dar chiar nu le mai aud la nimeni - si tot in regiunea aia traim.

 

Batranii vostri cum vorbeau?

Ooo, Titi, si mie mi s-a-ntamplat! La tine e altceva, ca esti mai departe, dar eu mai am norocul sa le mai aud!

Si eu stiu de namiezi (nimiezi), custure, tulpan...In satul bunicilor n-am mai fost, dar mai aud inca de giurgiuvea (cadrul de lemn al ferestrei), sau catui = causul in care se pune tamaia.Mai am matusi mai vastinice, dar, asa-i, se pierd si-i pacat!

eu, eu imi amintesc, dar, de cele mai multe ori, nu le folosesc decat atunci cand vorbesc io cu mine

uneori, o mai inveselesc sau ii starnesc amintiri dragi mamei mele, pentru ca vacantele copilariei mi le-am petrecut toate, absolut toate, la bunicii din partea mamei, intr-un satuc din vestul tarii

chischinea = naframa, batic

valau = covata din lemn, in care se framanta aluatul pentru paine, cozonac sau pasca; = o covata mai mica, tot din lemn, in care se punea mancarea porcilor

ograda = partea de teren, aflata in spatele grajdului, in care se cultivau malai, varza, cartofi, ceapa, usturoi, morcovi, fasole, ardei, rosii - astea erau provizii pentru iarna, pentru consumul imediat, era o gradinuta cu cateva straturi, in apropierea casei

 

si cand o sa-mi amintesc altele o sa mai scriu

 

aaaa, am uitat chiar de cuvantul cu care ai inceput tu (asta-i motivul editarii)

ujina = gustarea "de la ora 5", de obicei consta intr-o felie de paine (de casa, facuta de bunica) cu ulei (facut tot de bunicii mei) si zahar (asta nu-l faceau bunicii, dar daca duceau la coperativa sfecla primeau, in schimb, zahar)

 

noa, si daca tot am amintit de coperativa = mic magazin unde gaseai de toate, de la alimente pana la unelte de gradinarit, petrol lampant, tesaturi ... dar ce nu era in magazinul ala!

Titiri, la noi inafara de *barabule/cartof , curechi/varza, chipàrus/ardei, scacitza/ulcica de facut mujdei, gàlushte/sarmale, pârjoale/chiftele, harbuz/pepene rosu/lubenitza* intrate deja in uzul personal :drool: ,la basma se mai zice broboadà sau *casâncà/la broboada portului national, sau bunicile purtau un shal mare de lânà numit *berta*.

La fâcaletzul de màmàligà i se zice culishàr.scrijelele sunt felii de barabule prajite pe plita .

Si ma mai gândesc daca-mi amintesc de alte regionalisme....

  • Author

Ce frumos!

Zoazo, imi amintesc si eu de giurgiuvea si de Coperativa...In sat la mine mai era un magazin care se numea Fero-metal. Acolo aveau o gramada de chestiute, cuie, balamale, var, dero, sampon din-ala verde la pliculete patrate :drool: ...imi amintesc exact si acum mirosul din magazinul ala, imi placea asa de mult! Cateodata, prin vreun magazin de vopsele sau schimb de piese auto percep acelasi miros si ma gandesc la atunci cand ma trimitea Taica cu un cui ca sa-i mai cumpar cateva la fel.

 

Si lui Taica al meu ii placea "agurida" - struguri verzi (nu verzi de culoare, ci verzi necopti). Bunica inca mai acreste ciorba de laptuci cu agurida (trebuie sa recunosc ca mie nu-mi placea mult, pentru mine cea mai buna era ciorba de laptuci acrita cu zarzare si cu mult marar).

  • Author

...la noi se facea o *chisàlitzadin zarzare, corcoduse etc..

 

Si la noi, numai ca din visine...Nu stiu daca imi amintesc bine dar era ceva cu apa, ingrosata cu faina si adaugat apoi visine. Nu avea un aspect tocmai placut :drool: De aceea cand facea cineva o mancare care se ardea un pic sau fierbea prea mult si se transforma intr-o pasta i se spunea ca a facut o chisalita.

 

Si "alendelon" ? Hainele acelea din blana (cu blana pe dinauntru) Avea mama cand era tanara, Doamne ce-mi placeau atunci! Vroiam sa fiu si eu mare si sa am alendelon Ce nume ciudat, nu-i asa? De unde o veni? De la actorul respectiv?

Cred ca da...parca avea intr-un film ceva haina din asta.chisalitza la noi e fara faina...doar un pic de apa, fructele si zahar...tine mai mult de consistenta piureului...

si daca nu ma insel vine de la ucrainul sau rusescul kissel.

Chiar zilele trecute am cautat sinonimul cuvantului covata,pentru ca uitasem cum ii spuneau bunicii - era copaie :) Copaia de facut baie, dar si copaia mica, folosita la framantat cozonacii :)

 

Alte cuvinte - raina - era o cratita, cred ca de aluminiu, unde faceau bunicii cele mai bune fripturi la indust(adica foc mic)

 

Vasele le spalam cu valusul(carpa de vase), apa o aduceam in canta (galeata)si daca nu eram cuminti, bunica ne mai zicea "fira-ti ai cutaruia". Rosiile erau paradaise, pepenele rosu, lubenita :)

 

Chiselita o facea bunica din prune(cu malai) si o mancam cu o placere fantastica, in zilele de post :) Bunicii aveau oricum vasele de post, lingurile de lemn, tocatoarele..

 

Amintiri..amintiri :)

  • Author

Si la mine tot copaie se spune - inca se foloseste cuvantul. Si eu sunt de langa Topoloveni/Arges, din zona magiunului de prune :)

 

Si cinzeaca? Stiti ce este cinzeaca? Este sticluta cu care se scotea tuica din butoi; putea fi o sticluta de esenta, de la vreun sirop. Se lega bine cu o ata lunga si se baga pe gaura la butoi si se umplea cu tuica (cam acelasi mecanism ca cel de scos apa din put). Se gaseau si pe la magazin, erau mai frumosele, dar se numeau Tzoi si, fundamental, nu incapeau pe gaura la butoi :) asa ca se foloseau mai mult pe la musafiri.

In copilarie duceam adevarate lupte cine sa scoata o cinzeaca lui Taica :))

Probabil cuvantul vine de la masura...50 ml..chiar daca le-am vazut de multe marimi.

 

Citind pe Uma, mi-am adus aminte de carpa de vase. La noi, carpa pentru chestiile mai murdare, tuciuri de pe afara cu funingine se numea "otreapa".

...Titiri, cincizeci...cinzeaca ; si in Moldova se foloseste.

Probabil ca in Ardeal toti masoara cu *detzi de la decagrame ...sau un decilitru :)

Pe mine m-a lasat bunica-mea cu gura cascata cand mi-a zis ca face chitonoaga. Voi stiti ce-i aia?

Pe mine m-a lasat bunica-mea cu gura cascata cand mi-a zis ca face chitonoaga. Voi stiti ce-i aia?

 

 

pasta de gutui ( pâte de coings )/marmelada de gutui......sau se poate folosi *gutuiata* :) ?

Hi hi hi! si bunica avea multe dar nu prea le mai tin minte :) cel putin acum ca-mi storc,creierii,dar e posibil sa-mi mai amintesc in timp :) la batic tot broboada-i zicea,si berta am avut si noi,ne infofolea de mici in ea ,era maro si cu ciucuri rasuciti.Mai spusesem eu la tabla ceia ondulata pt. rufe ii spunea zolitor(carpa de spalat vase ca nu erau buretei pe atunci a avut si mama si spalator ii zicea,se frecau cu tix si la orice detergent si acum ''dero' ii spunem :) )chisalita de fructe facea si bunica facea si din prune si din visine si din cirese amare,pe atunci nu mancam dar tare asi mai incerca-o acum :) chishleag facea,la fel cir (o mamaliga f. lunga)cinzeaca si acum se spune in familie la noi (inseamna 50 ml. de tarie)unui soi de vin zaibar ,si tulburel,apoi stiu ca mai era pe vremuri secarica ,apoi carnati trandashiri'=trandafiri ca bunica mea nu facea nimeni(cel putin asa e pomenita de toti cunoscutii :) )

Aaa!! la palnie leica ii spunea.

Bebelus=cocutza :) sigur mai avea multe bunica,dar doar ca nu-mi mai vin acum in minte ...

Pe mine m-a lasat bunica-mea cu gura cascata cand mi-a zis ca face chitonoaga. Voi stiti ce-i aia?

 

 

pasta de gutui ( pâte de coings )/marmelada de gutui......sau se poate folosi *gutuiata* :) ?

 

Corect! Bunica insa folosea cuvantul referitor la o dulceata mai legata de gutui.

.... da de *mazaci* ati auzit ??....

cand veneam de la joaca murdari din cap pana-n picioare si biata mama zcea...ce copii mazaci am :) ...:) inseamna murdar , dezordonat etc ...toate caélitatile necesare

De coperativa stiu si eu! Dar mai era si evoluatul tractoru' .Asta era Fero-metalul.Spalatorul era shomoiog.Bunica fiind din Schineni, jud.Vaslui, cuvintele de la Stellina le stiu si eu, dar stiu si de cinzeaca, si de agurida, si de copaie.Noi ne duceam la coperativa sa luam undelemn (ulei).Bunicii mei de la tara au fost invatatori in Basarabia, la Cahul, dar bunica era moldoveanca, iar bunicul din judetul Braila.De la Cahul au venit cu undelemnul de rasarita (ulei de floarea soarelui) si vranita= poarta. Mai aveau flaneaua=pulovarele de lana...Si mi-oi mai aminti!

Ohoooo........ Dati cep la butoiul cu amintiri? Greu, greu... De unele cuvinte nu m-am dezbarat nici amu', se uita jupanu' la mine si cere subtitrarea, uneori.... :)

Chisleac - lapte proaspat, prins, pus in ulcior de lut.

Scarjali pi sparhat - felii de cartofi prajite pe plita.

Tulpan - batic.

Bleah(-uri) - cutia de la conserva (aia in care se pune apa, la ora de desen) sau oala sparta, stricata.

Rasarita - floarea soarelui.

Baliuta - cadita de plastic, de obicei se spala copiii in ea.

Zolitor - o bucata de lemn cu santuri, pe care se spala hainele. Varianta "moderna" e cu o bucata de tabla prinsa intr-un cadru de lemn.

 

post-46-13968540239049_thumb.jpg

 

Povirla - magiun de prune.

Chisca - caltabosi.

Strujeni - tulpinile de porumb.

Catilioc - recipient metalic in care se pune lapte.

Țarnă - campul agricol al comunei / satului.

Catrinta - fusta de la costumul popular.

Si..... deja v-am facut capul calendar. Ma opresc aici. :)

Pe mine m-a lasat bunica-mea cu gura cascata cand mi-a zis ca face chitonoaga. Voi stiti ce-i aia?

Chitonog zicea tata la o bucata (indoita putin) de lemn, destul de grosuta, cu care facea gauri in pamant, ca sa puna seminte.

Hi hi hi! nush' ce tot avea bunica cu sticlele de 1l din sticla ,le spunea ''sticle de monopol'',in alea ii placea sa tina vinul alb,cu cat ii strangeam mai multe ne dadea banuti pe ele si mergeam la film la cinematograf :71:

 

Aa!! si un cufar mare, frumos pictat de zestre era plin cu covoare tesute din coarde,pleduri etc si acum il are matusa lavitza ii spunea.. :occasion15:

Hi hi hi! nush' ce tot avea bunica cu sticlele de 1l din sticla ,le spunea ''sticle de monopol'',in alea ii placea sa tina vinul alb,cu cat ii strangeam mai multe ne dadea banuti pe ele si mergeam la film la cinematograf :71:

 

Aa!! si un cufar mare, frumos pictat de zestre era plin cu covoare tesute din coarde,pleduri etc si acum il are matusa lavitza ii spunea.. :occasion15:

Iar laita e o bancuta, se tine in casa, nu de aia din parc..... :)

Covorasele tesute de bunica la razboi se numesc toale / tolice.

Ocol - o parte a curtii unde se tin gainile.

Cighir - drob.

Scrânciob - leagan.

A cenătui - a sacrifica (un animal).

Stişcă - strecuratoare.

Ciocălău - stiulete (de porumb).

Zulufi - carlionti.

Tingire - tigaie.

Ştergar - prosop (eu inca folosesc termenul asta, spre disperarea jupanului :D).

Perje - prune.

Blid - vas de mancare.

Bumb - nasture.

Glod - noroi.

...........

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Guest
Reply to this topic...

Account

Navigation

Search

Search

Configure browser push notifications

Chrome (Android)
  1. Tap the lock icon next to the address bar.
  2. Tap Permissions → Notifications.
  3. Adjust your preference.
Chrome (Desktop)
  1. Click the padlock icon in the address bar.
  2. Select Site settings.
  3. Find Notifications and adjust your preference.