April 7, 201412 yr comment_215689 Ce topic frumos!Am o amica din zona Roman si de multe ori ne intrebam: tu ai auzit de asta? dar tu de asta? Eu am crescut in Iasi intr-o comuna la vreo 20km de oras. Si la noi era oala cu chisleag, gobai (gaini) in ograda(in curte). Vacile erau in ocol (tarcul animalelor) vara si in sura (anexa a casei special pt animale) iarna. Oile erau la stana unde eu mergeam sa dau in strunga. Vara-mea si cu mine ieseam si ne jucam de-a fugarita pe toloaca (tapsanul din fata casei). Aveam noi si scranciob, facut de taica-miu. Porcul manca din "treuca" (era practic o chestie facuta din cauciuc de tractor- taiat cumva sa tina mancarea porcilor). La vaca i se dadea "tain" (sfecla taiata) din "oboroaca" sau "banita" ca sa lase lapte mai mult . Bunica poarta batic vara si isi pune si casanca iarna. Si bunica mai poarta "pestelca" (sort de panza).Cand bunica mergea la piata sa vanda "frupt" ( adica branza, smantana, cas) mergea cu produsele in "cociug".Iarna bunicul isi punea oghiele (o bucata de material cu care isi infasura laba piciorului inainte de a se incalta) si iesea la "ranit" omatul sau balegarul, dadea de mancare strujeni ( porumb- dar planta uscata, nu coceni) la animale. Chitonogul era o bucata de lemn care se folosea la facut gauri cand se pune rasad. Rasadul se uda cu apa din "burlui" (stropitoare). Ardeii grasi erau chiperi, piperul era "chiperi bun" (nu stiu de ce dar asa era ). Compotul de zarzare crude sau de corcoduse era chisalita si se manca cu mamaliga. Pentru foc foloseam ciocalai, ciocleje (tulpini de la porumb), vreascuri (lemne subriri) iar noi, astea mai mici, eram responsabile sa adunam surcelele cand bunicul taia lemne. A cenatui, la noi e cand se curata puiul de maruntaie si apoi se transeaza.Cighirul e drob, dar nu chiar. Compozitie din maruntaie (organe), cam ca la drob, dar se fac chiftele invelite in "prapur" de porc. Chiftelele alea is cighir si e un produs/ fel de mancare specific sarbatorilor de iarna - asa e la noi. La fel si chisca. Acum ca am citit postarile anterioara parca tot imi amintesc de unele si altele. Frumos! A fost frumos! Report
April 7, 201412 yr comment_215690 Ciocălău - stiulete (de porumb) eu il stiu se ciucalau ,Zolitor - o bucata de lemn cu santuri, pe care se spala hainele. Varianta "moderna" e cu o bucata de tabla prinsa intr-un cadru de lemn....si asta la noi e mângàlàu.Si cighirul e drobul de miel la Pashte.Vacile erau in ocol (tarcul animalelor) vara si in sura (anexa a casei special pt animale) iarna de unde vorba gospodarului msholdovean..."casa, ca virgula casa, da' shura sa fie mare Report
April 7, 201412 yr comment_215692 Asa arata cighirul (poza de pe net): Ah- voi ati baut "sherioaie". Asta era lichior facut cu vin, alcool rafinat si sirop de visine sau capsuni.La cules la vie se zice cules la poama - de unde strugure= poama Report
April 7, 201412 yr comment_215693 La cules la vie se zice cules la poama - de unde strugure= poama ....de unde vorba din popor "soacrà , soacrà , poamà acrà...de te-ai coace-un an si-o varà , tot esti acrà si amarà ....ca romanul s-a nascut poet, dupa cum se stie... Report
April 7, 201412 yr comment_215694 De la Foxyy mi-au venit si mie unele prin cerebel. Țuhal - SacCachiță - Capiță ( de fîn )Prepeleac - Par de lemn cu crăci pe care se clădește căpiță de fînCiubote - CizmeBocînci - Saboți de lemnPomăt - Livadă de pomi fructiferiStrujac - Saltea de pănuși învelită în pînză de inȘufladă - SertarPătrărică - Un recipient sculptat din trunchiul unui copac de forma aproximativ pătrată în care se bate grîu și alte cereale, dar și unitate de masura/un sfert de banițăOgheală, ogheali - pînza groasă care se înfășoară pe picioare înainte de a încălță ciubotili, sa nu înghețe picioareleScoarța - Covor/carpetă din lînă de oaie, țesută la război. Se pune pe perete. De obicei e neagră cu flori mari colorate - roșu, lila, roz cu frunze verziȘaică - O oală mare, mare de aluminiuPlisă - Un loc unde apa e adîncă (rîu, apă curgătoare) în prund. Acolo se merge la scăldat Report
April 7, 201412 yr comment_215696 Ce topic frumos,plin de melancolie si amintiri de demult... Bunica ii spunea la baticul de iarna- tulpan, la baticul mare si gros - broboada, la baticul subtire de vara- tiroleza.La gemul gros de prune- pecmez. Multe alte "cuvinte de demult" deja le-ati scris si toate imi sunt dragi ca toate sunt parte de copilarie si de acele vremuri pline de magie cand alergam desculta prin praf,ma cataram in pomi sa mananc zarzare,iar bunica cocea paine in cuptor din acela mare si striga sa merg ma mamanc calda cu branza proaspata.. Cand eram mica ma trimite o data bunicu "Du-te in magazine si adu-mi cherpedelu!" ma duc eu ma uit,ma sucesc ,stig" nu e","vezi ca e acolo in lada aia.." , "nu e!" "vezi ca e acolo,doar ce l-am pus!", "aici nu e dacat patentul!" ,"ala e,ada'l incoa!" Mai scriu cand imi mai aduc aminte. Report
April 7, 201412 yr comment_215697 Ah si bunica impletea toata iarna. Ne facea la toti manusi, "cheptare" (veste de lana, fara maneca), "coltzuni" (sosete).Si scarmana lina pentru "oghial" (plapume) nou sau pentru tors. Ce-mi mai placea cum sfaraia fusul. Eram fascinata! Tot iarna, mai in fiecare seara ne facea bunica cir cu branza sarata de la borcan. Stiti ce e cirul? Cirul este o o mamaliga foarte moale Cand eram mica ma trimite o data bunicu "Du-te in magazine si adu-mi cherpedelu!" ma duc eu ma uit,ma sucesc ,stig" nu e","vezi ca e acolo in lada aia.." , "nu e!" "vezi ca e acolo,doar ce l-am pus!", "aici nu e dacat patentul!" ,"ala e,ada'l incoa!" Ah- la bunicii mei, magazia se chema paravan "- Unde-i mamai-ta fata? -In paravan, cerne faina pentru mamaliga." Report
April 7, 201412 yr comment_215698 ....Maya, multe din cuvintele tale seamana cu moldoveneasca Țuhal - SacCachiță - Capiță ( de fîn )Prepeleac - Par de lemn cu crăci pe care se clădește căpiță de fînCiubote - Cizme sunt la fel si la noi...si la rosii le zicem pàtlagele Report
April 7, 201412 yr Author comment_215699 sunt la fel si la noi...si la rosii le zicem pàtlagele La noi patlagele sunt rosiile "parguite" adica nici verzi, nici rosii Parleaz...un loc prin care se treceau gardurile. Cumva la jumatate de inaltime si cu o blana pusa perpendicular (nu stiu sa explic altfel) Cu copaia mi-am adus iar aminte de strabunica (ii spuneam Baba). Cum de mica m-au tinut mult timp infasata (sa nu ies cu picioare strambe ); cand am crescut nu mai vroiam sa dorm altfel si atunci Baba ma lega cu un bete (cureaua aceea lata de la costumul popular) si ma punea in copaia mare de lemn si ma legana. Si eu copil neastamparat ridicam picioarele asa legata; atunci incepea circul..."Ioane (bunicul) vino si ia-o taiam-ar Sfantul, ca asta imi rupe copaia!" Report
April 7, 201412 yr comment_215702 ...Titiri...pârleazul cred ca e national...din dexonline.ro "PÂRLEÁZ, pârleazuri, s. n. Trecătoare îngustă peste un gard (mai ales la țară), făcută din una sau mai multe scânduri (ca niște trepte) care se sprijină, la extremități, pe câte un țăruș bătut în pământ. – Din bg., scr. prelaz. Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalinkpârleáz s. n., pl. pârleázuri Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | PermalinkPÂRLEÁZ s. (reg.) săritoare, (prin Munt. și Transilv.) punte, (prin Munt.) scărilă. (A trecut în curtea vecinului sărind ~ul.) Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | PermalinkPÂRLEÁZ ~uri n. reg. Trecătoare îngustă peste gard. /<bulg., sb. prelaz Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalinkpârleáz s. n., pl. pârleázuri Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalinkpârleaz (prilaz) n. trecătoare din scânduri peste un gard de nuiele: loc de pârleaz ISP. săria iute peste prilaz CR. [bulg. PRELĬEZ]. Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalinkpîrleáz (pârleázuri), s. n. – Scară sau treaptă de trecere peste un gard. Sl., cf. bg. prelĕz, sb., cr. prelaz, slov. prilaz (Cihac, II, 291; Conev 74), din sl. prĕlaziti „a traversa, a străbate”. Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalinkpîrláz și pîrleáz (Munt. Mold.) și prĭláz (Olt. Trans.) n., pl. urĭ (ea dift. Bg. prelĭez, trecere peste gard, sîrb. prelaz, nsl. prilaz, d. vsl. prĭe-laziti, a păși dincolo, laziti, a se tîrî, lĭesti, a păși. V. iaz, islaz). Trepte făcute la un gard de nuĭele la țară ca să poată trece dincolo oameniĭ, dar nu și vitele. – În Buc. perelaz (rus. pereláz). Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellne" Report
April 8, 201412 yr comment_215714 Matusa-mea zice ca tine gainile in șoapră (șopron), iar cine vrea, poate manca papă (omleta).Cin' nu-i cuminte, se trezeste cu o botă (vargă, băț) pe spinare.Daca ti-e frig, pune bundița (vesta imblanita) pe tine.Tata manca cu mare placere bors de bulihaie (verdeturi multe).Hainele se anină (se atarna) in cuie®.Ma duc in sus - ma duc in centru(l satului).Gâjgănii - fel si fel de insecte.Iar ai umblat fleaura (aiurea)?Bunica facea de multe ori chiroște cu branza - coltunasi.Colb - praf.Comanac - fes.Guzgan - sobolan.Hulubi - porumbei.Poloboc - butoi.Sfat - primarie (ma duc la sfat(ul popular) = ma duc la primarie).Taraboanță - roaba.Bulendre - haine.Ştioalnă - un loc mai adanc de-a lungul unei ape curgatoare, unde se poate face baie. Report
April 8, 201412 yr comment_215726 Ce topic frumos Eu nu stiu asa multe cuvinte,dar de cateva tot mi-am amintit: târnaț=coridorul inchis de la casașlarfe=slapi sau papuci deschisi de umblat pe acasamers la sureci=mers la cules de struguriiștălău=soprul din spatele casei unde are tata tot felul de scule,lemne de focpodrum=pivnitacromne=gogosipancove=langosi cu branza sau simplivărzare=langosii umpluti cu varzavălău=era ca o troaca de beton construita langa fantana,iar in interiotul fantanii in partea de sus era un canal pe unde turnam apa direct scoasa din fantana si puteam spala anumite chestii(o sa va fac poza cand merg data viitoare in tara) Nu-mi mai amintesc acum altele,dar mi-ati trezit amintiri frumoase Report
April 8, 201412 yr comment_215735 Eu nu mi-am cunoscut bunicii de nici o parte. "Tara" mea a fost intr-un sat intre Bucuresti si Oltenita, dar nu aveau un grai aparte https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/smile.gif . De cate ori mergeam acolo ceilalti copii erau fascinati de felul cum vorbeam eu, venita de la oras. https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/biggrin.gif Mai ales cei veniti la bunici de la Bucuresti https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/smile.gif Dar am copilarit minunat in Valea Jiului si-am avut parte de batrani cumsecade si cu suflet mare, care mi-au ramas in minte si-n suflet pentru totdeauna. Si acum mai vorbesc asa cateodata cu dl alpha si fetelor le e ciuda ca nu pricep mare lucru ghiufa - chibrit slobod - libera festi - a vopsi sfeter - flaneldãrab - bucata a sudui - a injura larmã - galagie crumpi / crumpeni - cartofibãrabe - venetici blid - farfuriehibã -- defect, bai - necaz a tãpa - a aruncabroazbe - napi moscos - murdargrumaz - gat tinã, glod - noroibatãr - mãcar strimfi - ciorapiocos - sfatos a se imburda - a se rasturnabeteag / a se betegi - bolnav / a se imbolnavia mere - a merge cantã - parca era galeatabrisca - briceag budigãi https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/biggrin.gif - chiloti bumb - nasture cipcã - dantelasi mai sunt, dar nu-mi aduc aminte acu' pe loc Imi placea tare mult cum vorbeau banatenii din Bozovici, in Depresiunea Almajului. Si-colo ma asteptau "babele" https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/biggrin.gif Marta, Mitza si Maritza, mici si iuti din cale-afara. "manshe-o baba pã ia dã frumoasã! mã produc iut sa-ti aduc sheva bun. O she vrei sa-ti faca baba cand provii in colibreg?" Report
April 8, 201412 yr comment_215738 Ah- recunosc si eu bundita., bumb/bumbi, darab, parleaz si multe din cele enumerate de voi deja. carafa= sticlaleuca= palniezemnic= becicoșár= locul unde se tin stiuletii de porumbpapusoi= porumb Report
April 8, 201412 yr Author comment_215754 Ma duc in sus - ma duc in centru(l satului). Noi ne duceam "pe devale" Stateam mai sus si centrul era mai la vale Palnia este "triftor". Si sufrageria bunicii a fost intotdeauna "odaia buna". Si acum ii spun la fel pur si simplu nu imi iese altfel cand sunt la ea in casa Report
April 8, 201412 yr comment_215755 Cachiță - Capiță ( de fîn )Prepeleac - Par de lemn cu crăci pe care se clădește căpiță de fînCiubote - CizmePomăt - Livadă de pomi fructiferiStrujac - Saltea de pănuși învelită în pînză de inOgheală, ogheali - pînza groasă care se înfășoară pe picioare înainte de a încălță ciubotili, sa nu înghețe picioareleScoarța - Covor/carpetă din lînă de oaie, țesută la război. Se pune pe perete. De obicei e neagră cu flori mari colorate - roșu, lila, roz cu frunze verziPlisă - Un loc unde apa e adîncă (rîu, apă curgătoare) în prund. Acolo se merge la scăldat Ce topic frumos Eu nu stiu asa multe cuvinte,dar de cateva tot mi-am amintit: târnaț=coridorul inchis de la casașlarfe=slapi sau papuci deschisi de umblat pe acasamers la sureci=mers la cules de struguriiștălău=soprul din spatele casei unde are tata tot felul de scule,lemne de focpancove=langosi cu branza sau simplivărzare=langosii umpluti cu varzavălău=era ca o troaca de beton construita langa fantana,iar in interiotul fantanii in partea de sus era un canal pe unde turnam apa direct scoasa din fantana si puteam spala anumite chestii ghiufa - chibrit slobod - libera festi - a vopsi sfeter - flaneldãrab - bucata a sudui - a injura larmã - galagie crumpi / crumpeni - cartofi blid - farfuriehibã -- defect, bai - necaz a tãpa - a aruncabroazbe - napi moscos - murdargrumaz - gat tinã, glod - noroibatãr - mãcar strimfi - ciorapiocos - sfatos a se imburda - a se rasturnabeteag / a se betegi - bolnav / a se imbolnavia mere - a merge cantã - parca era galeatabrisca - briceag budigãi https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/biggrin.gif - chiloti bumb - nasture cipcã - dantelasi mai sunt, dar nu-mi aduc aminte acu' pe loc pe astea mi le amintesc si eu ai mei mai foloseau: fioc/fioace - sertar/sertarecredentz-partea de sus a mobilei , cea cu sticlaparseti - dulapul de jos din bucatariepodelarash- raftlaitza - bancascoverzi- clatite cucuruz- porumbcrunpiri- cartofiaclea ni - acolo asa Report
April 8, 201412 yr comment_215756 coșár= locul unde se tin stiuletii de porumb al nostru se numea cotarca Report
April 9, 201412 yr comment_215761 Si sufrageria bunicii a fost intotdeauna "odaia buna". Si acum ii spun la fel pur si simplu nu imi iese altfel cand sunt la ea in casaLa bunica se numeste cea casa....... Cand se pronunta vin legate cuvintele..... Amintiri...... Report
April 9, 201412 yr comment_215766 Una din amintirile mele *marcante* de la bunicul matern e legata de *odaia* din fata( sufrageria ) ...caci musai sa fie la "intrarea" de musafiri, prin fata,nu pe la bucatarie.alea alea...care aveau intrare prin spate. In acea *odaie* era o mobila masiva de nuc, o masa patrata , solida, greu de mutat, pe care eu ma suiam ca sapot ajunge la *lustra* care ma fascina mereu...era ceva rotund, si avea *roata*/adica jur imprejur, siruri de cca 5 cm ( estimez eu acuma) de margele din sticla, si pasiunea meaera sa tre rapid cu degetele peste siraguri, sa le fac sa "cante"....imancabil bunicul(buiu) ma gasea si ma *gonea* de acolo ( ma dadea afara ) spunand cu voce groasa"sà nu te mai prind copchila aici, ca daca nu te trimit ramburs la màta. Si pentru mine care nu intelegeam ce este ramburs era o amenintare teribila, dar pe care o uitam repede, si cum era in sura, sau ograda la cele oràtànii...eu tzushti pe masa, si ma incantam cu sunetul cristalin al lampii...vremuei dom'le.... Report
April 9, 201412 yr comment_215801 Holul de la casa mare se numea filigore iar sufragerie se numea casa cea mare. Acolo n-aveam ce cauta noi copiii. Bucataria era conie , plita de la soba = spor si cuptotul = ler Report
April 10, 201412 yr comment_215840 Ce de cuvinte.Bunicii mei erau dintr-un sat de langa Bucuresti,deci nu cine stie ce cuvinte. Dar imi aduc aminte ca bucnica avea broboada iarna si bazma care o porta vara sau sub broboada.Iarna cand mergeam la colindat de Mos Ajun ma improbodea si pe mine.Imi aduc aminte de broboada mare maro si nu-mi placea deloc(la vremea ceea) ca restul copiilor aveau caciuli. Otreapa stiu ca ii spuneau si ei la carpa de spalat vase. Bunicu purta fotä, un fel de sort care il folosea cand lucra si folosea sula un fel de surubelnita cu varf ascutit cu care facea hamuri la cai. Bätäturä era curtea din fata casei. Troaca "vasul" in care mancau porcii. Sopron locul unde tineu porumbul si granele. Dadä asa ii spuneau surorile mai mici bunicii. Piulita ii spuneau la mojar Acum doar asta imi vin in minte. Report
April 12, 201412 yr comment_215938 Ați zis deja tot ce-mi aduc aminte... De la coșar (porumbar) mi-am adus aminte de târnă/oboroc. Ați scris de bunghi (nasture) dar mamaia îl folosea și cu sensul de pastilă/medicament. Ce nu înțelegeau bunicii din Buzău de la un ghemotoc de 2 ani crescută ceva timp prin Moldova: ghin (vin). Perje = pruneȘi nu-mi mai aduc aminte.... Chiar îmi pare rău... Report
April 12, 201412 yr comment_215947 Bucataria era conie , plita de la soba = spor si cuptorul = ler deci asta-i leru' din colinde? ca a fost o dezbatere generala (la caterinca) asta iarna. io nu-mi amintesc decat de ciupia matusii de la tara - adica papiota cu ata. iar bunica zicea in gluma la pix - carandash. zicea ca asa ziceau rusii care fusesera cazati in casa ei, la toc - obiectul de scris cu penita.abia acum vreo juma de an am facut aceasta legatura, cand a primit omu' un set de scris -pix si stilou- f elegante, marca Caran D'Ache. Nici nu stiam ca exista. Report
April 12, 201412 yr comment_215950 iar bunica zicea in gluma la pix - carandash. zicea ca asa ziceau rusii care fusesera cazati in casa ei, la toc - obiectul de scris cu penita.abia acum vreo juma de an am facut aceasta legatura, cand a primit omu' un set de scris -pix si stilou- f elegante, marca Caran D'Ache. Nici nu stiam ca exista.... ei e de pe undeva pe aici...marca tare cunoscuta...http://www.carandache.ch/fr/ http://www.carandache.com/m/la-maison/l-histoire/index.lbl?lang=fr Report
April 12, 201412 yr comment_215957 Hi hi hi! nici o legatura cu subiectul,dar nu putui sa ma abtinez sa nu ma gandesc la a' cu pixu' Cand NASA a inceput trimiterea de astronauti in spatiu s-a descoperit ca pixurile nu functioneaza in imponderabilitate. Pentru a rezolva problema, inginerii americani au cheltuit 12 miliarde de dolari si s-au chinuit un an ca sa realizeze un pix care sa scrie chiar si in lipsa gravitatiei, tinut cu susul in jos, sub apa, pe orice suprafata si la orice temperatura, de la conditii de inghet pina la 300 grade C. Rusii au folosit un creion. Salvează râsul românesc!www.FunkyDonkey.ro & www.Facebook.com/Bancuri Report
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.