Adriana, am mai facut o chestie. Piersicile ca in reteta originala, cu vin alb. Si ca in versiunea mea, cu sosul scazut, fara piersici in el, dar cu un pic de unt. Si mancat piersicile ca desert, cu mascarpone deasupra. Mmmmmm!

 

O observatie. Ca sa iasa de vis, in sos trebe sa ramana vanilia pana la capat.

Dragos nu suport mascarpone-ul, maninc o lingurita si gata, a doua pur si simplu nu reusesc sa o maninc.

Imi amintesc ca acu multi ani, la unul dintre bufeturile facute de ziua lui Marco, anul in care a venit Adina din Canada, am facut pahare cu ceva mascarpone si fructe, si lumea, inclusiv Adina, au mincat cite 2-3, eu pur si simplu nu am putut gusta nimic, organismul meu nu il lasa sa intre Acelasi lucru cu tiramisu, il fac pentru ceilalti dar nu pot minca, acu usurez crema cu ceva urda si frisca, ca sa il pot minca si eu, evident totul fara lactoza.

Intorcindu-ne la piersicile noastre, sper miine sa reusesc sa le fac in sos, azi am luat si roquefort, sa incerc combinatia de care iti zicea, piersicile in sos din reteta asta + roquefort

Dragos, am facut piersicile ca in reteta de aici, cu vin rosu (Dolcetto), am pus un pic de unt cind s-a facut bine sosuletul. si apoi le-am servit cu Roquefort. Un succes neasteptat mai ales in rindul tinerilor, ceea ce m-a bucurat si mai mult

Dragos, am facut piersicile ca in reteta de aici, cu vin rosu (Dolcetto), am pus un pic de unt cind s-a facut bine sosuletul. si apoi le-am servit cu Roquefort. Un succes neasteptat mai ales in rindul tinerilor, ceea ce m-a bucurat si mai mult

 

Bravo! O sa fac si eu chestia asta.