Alicia_Grasuta

am facut-o, e minunata, in casa mirosea a placinta cu brinza. ingredientele le-am pus aproximativ, smintina n-am avut si am pus numai 2 oua, brinza telemea din belsug. am mincat jumate calda (fierbinte), cealalta jumatate o maninc diseara rece. mai fac ca mai am quinoa si brinza. merci mult de reteta si idee.

ah Sorina, reteta asta mi-a adus aminte de macaroanele cu brinza (si zahar) de pe vremuri. neaparat o fac ca am quinoa si vinn si dau raportul. merci de reteta.

Da, sunt permise fructele insa nu se recomanda mancatul lor seara sau imediat dupa efort intens (sala). Ca si portii, nu exista o limita, insa daca daca se doreste scadere in greutate, atunci se recomanda limitarea cantitatilor. 2- 3 portii pe zi nu ar trebui sa fie o problema. merci frumos, o sa tin cont. aseara a facu chocolat chilli si a iesit foarte bun, recunosc ca am pus si putina scortisoara mi-am comandat faina de migdale si ulei de cocos, poate in we imi fac s eu ceva pancake sau ceva dulce... m-am apucat sa studiez si eu modul asta de viata

am si eu o intrebare: la dieta paleo este voie fructe, daca da care si in ce cantitate? am in program saptamina asta chocolate chili, cind e gata vin si dau raportul.

Moatza, saru´mina de info, caut pe net despre raluca aaaah, cu sportul e ca ma duc si eu la o sala cu clase diferite, in ultima luna m-am cam lasat pe tinjeala dar fac pilates, yoga, citeodata zumba, o clasa care se numeste fit bo si e cardio pur cu aruncaturi de picioare si miini in toate directiile si sarituri de capiezi. asa, miine vreau sa merg la un step desi imi scot sufletul acolo dupa jumate de ora. se vedem daca rezist o ora intreaga. ma apuc sa dau si eu raportul aici poate ma tin de treaba mai serios. hai pa si duminica odihnitoare in continuare.

Moatza, scuze ca intru asa "incaltzata" la topicul asta cu un OT: ai spus parca anul trecut ca ai fost foarte incintata de serviciile unei pensiuni / hotel la Eforie nord / Techirghiol, poti sa-mi spui te rog cum se numeste (eventual pe PM). mama (si eu de altfel)e fan mare al bailor cu namol si mergem in fiecare an acolo dar vrem sa mai schimbam cazarea. merci frumos si scuze de OT. sport fac si eu cam de 3-4 ori pe saptamina si acum am citit subiectul despre dieta paleolitica si imi place.

multumesc de raspunsuri, o sa ma uit la preturi pe net. Alicia

aveti ceva recomandari pentru firme de curierat din de in ro, cel mai bine door to door? vreau sa trimit un pachet in ro.

vreau sa fac umschulung, cu "beruful" meu nu gasesc nimic de lucru'

Fetelor, am si eu o intrebare. aveti ceva informatii despre "profesia" Pharmaberater? sint in somaj si nu gasesc de lucru de nici un fel si am tot citit pe internet despre job ca Pharmaberater. parerile sint impartite. aveti pe cineva in cercul vostru de prieteni / cunostinte care se ocupa cu asa ceva? orice informatie "de la sursa" mi-ar fi de folos ca pe net am tot citit si de bine si de rau... merci frumos Alicia

Foarte frumos, Daniella :P

merci, Stella, multa sanatate lui Fiocco

Zerda, Veber, Motana, Foxyy, merci mult de urari, bine zis arata mai degraba ca un ursulet cu mustati. si mie mi-e drag de el de numa`. azi noapte a fost mult mai linistit, n-a mai plins, chiar a dormit o bucata din noapte la mine in pat, restul pe linaga pat, acum sta linga mine si ma priveste se joaca cu toate cablurile si a incept sa se catere peste tot mai putin pe pomul lui pisicesc pe care nici nu l-a bagat in seama

merci mult, sintem in perioada de acomodare. acum sint happy ca a vrut sa manince totusi ceva. i s-a facut foame dupa aproape o zi intreaga de post.

merci, da, numa` bun de smotoceala dar nu prea sta, e ocupat tzopaitul sub pat si in jurul patului.

nu? eu da, exista si ciocolatiu cu alb, gri mai deschis cu alb, crem cu gri, etc. mama lui este in 3 culori (alb, crem si gri) iar taticul e gri inchis. sunt draguti foc toti.

buna seara, eu nu prea scriu dar va citesc mereu si vreau sa va anunt ca de ieri sint si mamica de pisica. Il chama Felix si are 4 luni si jumatate. a sosit ieri acasa la mine, e dulce foc, aseara a fost cam nelinistit si a plins iar astazi a stat ascuns sub pat toata ziua. am tot vorbit cu el si i-am pus mincarica sub pat, n-a vrut sa iasa si nici sa manince. dupa amiaza l-am convis cu o jucarie sa iasa si a si mincat putin, acum inspecteaza sufrageria si a venit putin sa stea linga mine. sper sa ne imprietenim cit mai curind si sa ineapa sa pape mai bine.

merci, Stella, jobul de acum nu e "jobul vietii mele" dar e un job linistit, fara batai de cap, "task-urile" sint ok dar nu fac "descoperiri magnifice", cind se termina programul plec acasa, nu fac ore suplimentare, sint platita comform pregatirii mele, deci departe de a fi un calvar. are si un mare avantaj ca nu imi da palpitatii (la propriu) ceea ce ma face (uneori) de-a dreptul fericita .

De acord cu tine, Alexandru, dar eu ca sa ajung la concluzia asta a trebuit sa trec prin experienta prezentata anterior, sa primesc multe suturi in fund ca sa ma trezesc la realitate. "in lumea mea de dinainte" credeam ca totul e posibil daca muncesti pina nu mai poti, faci sacrificii, etc...m-am convins ca nu e asa. si da, cind jobul iti maninca viata si sanatatea cel mai bine e sa-l schimbi chiar cu riscul de a renunta la "jobul vietii tale", exista si alte satisfactii pe lumea asta

Merci, Cristina eu nu sint creativa la gatit dar imi place sa invat de la voi (am invatat muuult) si repet ca un papagal (in bucatarie) ce postati voi.

multumesc, Adriana @ Lapona iti recomand cartea "Die Masken der Niedertracht: Seelische Gewalt im Alltag und wie man sich dagegen wehren kann" de Marie-France Hirigoyen. Pe mine m-a ajutat foarte mult.

exact!

Alicia, imi pare rau c-a tb sa treci prin situatia asta, dar ma bucur c-ai fost ajutata sa te relaxezi. Uneori chiar nu ne dam seama de ceea ce-i important cu-adevarat in viata noastra. Bine-ai venit printre noi! merci, Moata, eu sint demult printre voi , va citesc aproape in fiecare zi (mai ales topicul cu pisicoantzele si pe cel cu dulciurile dar nu numai), cu scrisul n-am avut curaj pina acum dar cind am citit topicul asta mi-am adus aminte de o perioada "neagra" a vietii mele (nu ca as fi uitat-o dar ranile au inceput sa se inchida) si am zis ca e cazul sa incurajez si eu putin.... asemenea situatii nu le alegi singur, iti sint "date" si cred eu ca e important cum reactionezi (te lasi dus de val, te impotrivesti, actionezi, etc). eu la inceput am luptat conta valului, apoi am devenit confuza, am binguit in intuneric mult timp, mi-am pierdut total increderea in mine ca persoana, competente profesionale, etc, nu am putut vorbi cu nimeni despre problema mea (aveam impresia ca vor ride de mine, ca eu sint aia dificila) si intr-un tirziu (mai bine decit niciodata) am cerut ajutor. cu ajutorul altora m-am ridicat si am redevenit om.

da, sigur sint in münchen, tu esti parca in Ruhrgebiet? sau gresesc? la cafea cu placere oricind vii tu in münchen, eu ajung cam o data pe an in duisburg dar putem sa telefonam sau sa scriem email / chat daca vrei

Draga Lapona, eu am trait experienta ta (sint si eu in De) da, se numeste mobbing si am avut parte de ea de la fostul meu sef. primisem un super job la o firma mare si cunoscuta, eram taaaare mindra de mine ca "am reusit in viata / cariera" si credeam ca am prins pestisorul de aur. primele 6-8 luni totul a decurs ok, jobul era interesant, mult de invatat, salariul bun, colegii foarte faini si seful direct (projektleiter) nitel cam ciudat dar si el ok (cine e perfect?). in momentul in care am devenit independenta la job (ma descurcam singura la proiecte, cu clentii, etc) au inceput fazele mai ciudate sa zic asa: de la seful cel mare (al departamentului) am aflat ca seful (cel mic) nu era "fericit" cu mine (asta a fost expresia). Pai aveti sa-mi reprosati ceva profesional? nu, nu...asta nu, doar ca dvs. si seful "cel mic" nu "passen zussamen". Eu eram confuza ca in relatia cu seful cel mic totul merge "bine", drept urmare l-am rugat (pe seful mic) sa-mi acorde o intrevedere intre 4 ochii sa analizam situatia....da, sigur cu placere. si eu expun problema, da, am auzit ca aveti probleme cu mine, ca nu sinteti "fericit" cu mine, deci cum pot imbunatati situatia, ce fac gresit, un feedback va rog. el zice, nu, totul e perfect, n-am nimci de reprosat...dar e foarte bine ca ai intrebat, cine te-a sfatuit sa faci asta? eu zic, nimeni, eu am avut initiativa ca situatia mi se pare cam confuza si vreau s-o limpezesc. daaa, si asta a durat cam in ca 10-12 luni, soarecele cu pisica, o gramada de sicane, birfe, totul pe la spate iar in fata era lapte si miere. si la mine au inceput palpitatiile, nopti nedormite, atacuri de panica, izbucniri de plins la job, in autobuz, pe strada...tot tacimul. contractul era pe o perioada fixa, cind s-a terminat nu a mai fost prelungit (seful cel mare era de parere ca e spre binele meu , intr-un fel a avut dreptate). nici in situatia mea nu s-au amestecat colegii, cei din betriebsrat au zis ca n-au ce sa faca, individul era cunoscut de multi ani ca "mobber" insa era de peste 20 de ani in firma, deci...asteptau sa iasa la pensie ca sa scape de el. m-am trezit somer cu o depresie de toata frumosetea pe care la inceput am crezut ca tratez singura, pina la urma m-am dus la medic si am inceput tratamentul cu antidepresive si vreo 2 luni mai tirziu psihoterapie. am avut noroc de un medic psihiatru super si de o psihoterapeuta foarte buna (tot romanca dar asta a fost pura coincidenta) cu care am analizat comportamentul meu la fostul job si cum se poate face mai bine data viitoare. am invatat multe mi-am schimbat oarecum stilul de a gindi vis-a vis de profesie, sint mai relaxata, se poate trai si cu bani mai putini si nici nu mai vreau sa mut muntii din loc. procesul asta de schimbare a mentalitatii a fost greu si dureros (vroiam cariera serioasa)dar acum apreciez mai mult timpul liber pe care il am si linistea la noul job chiar daca nu mai e asa de "interesant" ca inainte. in ceea ce ma priveste pot spune acum (3 ani mai tirziu) ca neprelungirea contractului de atunic a fost o binecuvintare pentru mine. eu de la mine putere n-as fi plecat chiar constienta fiind ca inca un an in asemenea conditii m-ar fi facut numai buna pentru o clinica de psihiatrie nu stiu in ce masura te ajuta postarea mea, poate putin ideea ca nu esti singura care trece prin asa ceva. eu iti doresc sa iei decizia cea mai buna pentru tine. pupici, alicia