Narnia

Multumesc frumos. Pai din moment ce asta a insemnat ca refacind-o ai obtinut un rezultat superlativ, sunt mindra ca sunt capul rautatilor Multumesc frumos, Adriana

N-ai pentru ce, eu l-am facut sa se potriveasca cu decorul meu, dar poate mai place si alcuiva.

ohhh yessss Merci frumos, tu esti capul rautatilor, altfel nu o faceam.

Ieri toata ziua mi-am decorat casa pentru Craciun si am mai aruncat cate un ochi pe aici, iar azi mi-am impodobit blogul. Am facut niste felicitari si un mic banner cu Arta culinara si link catre forum. M-am gandit sa-l pun si aici, daca mai doreste cineva sa-l afiseze pe blogul personal, va sta la dispozitie.

Acum am vazut ca a postat deja Irina o reteta asemanatoare, scuze, nu observasem. Daca nu e prea mare deranjul, poate o lipeste cineva la topicul ei. Scuze inca odata.

Asa e, te-ai astepta ca la un aparat cum e D3, care costa destul de mult, sa primesti Capture NX gratis, dar nu primesti decat o varianta valabila pe timp limitat. Relatia Nikon cu clientii lasa mult de dorit, din pacate. .

Daca tot mi-amintit Adriana de peripetiile mele cu ciabatta, le postez acum pana nu uit iar. Cum am mai incercat o reteta de ciabatta si mi s-a spus ca nu seamana cu ciabatta originala, am plecat in cautarea unei retete care sa semene cu ciabatta din Italia ( am vazut ulterior ca ceea ce se vinde aici sau in alte parti drept ciabatta, nu seamana deloc). Am gasit deci o reteta aici http://e-rcps.com/pasta/breads/ciabatta.shtml m-a convins prin poza afisata si am decis ca trebuie s-o incerc. Urma sa plecam in concediu in zilele urmatoare si nu reuseam sa gasesc timp sa o fac, reteta solicita mai mult timp si vroiam sa fiu singura acasa cand o fac, sa ma pot ocupa de ea. Cu o saptamana inainte sa plecam imi spune barbatul ca a doua zi dupa slujba se intalneste cu un prieten si vine mai tarziu. Hmmm, mi-am zis in gand, e ocazia perfecta sa fac ciabatta. Mi-am facut eu planul ca a doua zi, pana se intalneste cu amicul, pana rezolva ce au de rezolvat, eu termin treaba si il astept cu ciabatta proaspata. Am trecut deci la actiune. Am pregatit biga pe la pranz, astfel: 1/4 lingura de drojdie uscata, o cana de apa calduta ( 43-44 grade Celsius sau 110-115 Fahrenheit), 300g faina alba (tip 55 am folosit eu) , 2 linguri faina integrala de grau, 2 linguri de faina integrala de secara ( eu nu am inlocuit cu 2 linguri de faina pentru paine 6 cereale si 2 linguri de faina pentru paine taraneasca ).185 ml apa calduta. Am turnat drojdia uscata in apa calda si am amestecat. Am lasat deoparte 5-10 minute sa se inmoaie. Am combinat intrun castron toate tipurile de faina. Am mai amesteca odata in apa cu drojdie, am luat din ea o jumate de lingurita si am adaugat peste faina. Restul de amestec se arunca,nemaifiindu-ne necesara, il folosim doar pentru a masura 1/384 lingurita de drojdie. Am adaugat cele 185 ml apa la temperatura camerei si am amesteca bine biga obtinuta. Compozitia a fost destul de rigida, dar asa trebuie sa fie. Am pus biga deoparte si am lasat-o 24 ore la temperatura camerei. Reteta spune ca nu trebuie sa ma sperii daca in primele 10 ore nu se intampla nimic, asa ca nu m-am speriat. Dupa 24 ore a crescut suficient. A doua zi ( dupa 24 ore) am trecut la preparare. Am avut nevoie de: 325 grame de faina + 50 g pentru infainat aluatul/masa, o lingurita (3 g) drojdie uscata, 10 g sare, 340 g apa putin calduta ( 32 grade C sau 90 grade F ),biga dospita. Am pus in robot faina, drojdia si sarea, am adaugat biga si apa , amestecand cu mana pentru a le combina. Am mixat bine,la viteza medie. Aluatul a fost destul de moale (se imprastia), altfel ar fi fost nevoie sa adaug apa. (pentru cine are, este preferabil ca aluatul sa fie batut intr-un stand mixer sau in masina de paine cca 5 minute). Am pus aluatul intrun bol suficient de mare si l-am acoperit cu folie alimentara. Aici, procedura cerea ca aluatul sa stea 2,5-3 ore timp in care sa fie intors de 4 ori la fiecare 20 minute apoi lasat 80 min sa se odihneasca. Pentru a intoarce aluatul ( care este foarte moale), trebuia infainata suprafata lui si suprafata de lucru, rasturnat aluatul pe masa, infainat, impachetat intr-un anume fel si pus inapoi in vas. Pana aici totul a mers foarte bine, am pus aluatul la crescut si dupa 20 minute am infainat masa, conform retetei, am rasturnat aluatul si ma straduiam sa-l impachetez frumos ( cu mare greutate, deoarece este plin de bule si foarte moale), timp in care m-am murdarit si eu si am imprastiat si faina prin toata bucataria, cand ...a sunat cineva la usa. Era domnul barbat care mi-a spus zambitor ca amicul a amanat intalnirea pentru a doua zi. Buuun, am rasturnat cu mari eforturi si cu delicatete aluatul inapoi in vas, fara sa-l mai impachetez, gandindu-ma resemnata ca o sa-l impachetez peste 20 minute. Am pus masa, am facut o cafea si tocmai ma pregateam sa rastorn din nou aluatul, cand imi spune domnul meu ca trebuie sa mergem sa facem ultimele cumparaturi pentru ca plecam la mare mai devreme, adica peste 2 zile . Mi-am luat adio in gand de la ciabatta mea si ca sa nu arunc aluatul, l-am pus pe o hartie de copt, i-am dat o forma oarecum de paine ( cum aluatul se imprastia si nu-si pastra forma, am ridicat hartia pe laterala si am sprijinit de jur imprejur cu portocale, dar nu le-am mai fotografiat )si am plecat la cumparaturi. Ne-am intors peste cateva ore, timp in care aluatul mai crescuse si se mai umpluse de bule. Am incalzit cuptorul la 230 grade Celsius ( 450 grade F) si am copt painea pana cand s-a rumenit (cca 35 minute). Am stropit de 2 ori, la 10 minute diferenta, peretii cuptorului cu apa, pentru a obtine o coaja crocanta, dar nu foarte groasa. Am scos-o din cuptor si am lasat-o sa se raceasca pe un prosop. Evident, avand in vedere felul in care am preparat-o si faptul ca nu am respectat reteta, m-am asteptat la un esec pe masura, astfel ca sectiunea a fost o mare surpriza. Adriana mi-a confirmat ca asa trebuie sa arate ciabatta. Gustul a fost extraordinar, noi am mancat-o goala aproape pe toata, coaja usor crocanta, iar miezul foarte aerat, fin, cu un aspect aproape transparent si un gust incredibil de bun.

E acceptabila, cea a Narniei e perfecta asa ca da-i batai si egaleaz-o bravo pentru efortul depus de a incerca sa o reproduci, nu e deloc o reteta usoara Multumesc frumos, Adriana. :oops: A iesit fain, Kiken si stiu ca nu e foarte usor de facut. Felicitari !

Asta poti sa o mai spui odata.

Reteta a fost postata de Shumaila, pe culinar, si ii multumesc foarte mult, eram in cautarea unei astfel de retete de ceva timp, noi obisnuind sa cumparam astfel de baghete aromate de la supermaket si doream de mult sa incerc sa fac in casa. Pentru aluat am folosit : 450 g faina, 4 linguri de ulei, 2 linguri rase de zahar, 25 g drojdie proaspata ( pentru drojdie uscata puneti 2 lingurite si un sfert, 250 ml lapte, o lingurita si un sfert de sare. Pentru umplutura am folosit 3 catei de usturoi si 3 linguri de unt. In unt se pot amesteca diferite ierburi aromatice, in functie de preferinte. Eu am pus doar usturoi de data asta. Am amestecat drojdia cu zaharul si am dizolvat-o in laptele caldut, apoi am lasat-o sa se dezvolte putin. Dupa ce drojdia a crescut putin am amestecat-o cu faina si restul ingredientelor si am framantat bine. Mie aluatul mi s-a parut putin prea moale si am mai adaugat o lingura de faina, iar consistenta a devenit perfecta. Aluatul a fost foarte usor de lucrat, elastic si nelipicios, nici nu a fost nevoie sa ung masa pentru a-l framanta. Dupa ce am terminat de framantat, l-am pus la crescut pana si-a dublat volumul ( eu l-am tinut cu o jumatate in plus, am fost prinsa cu altceva). Am portionat aluatul in 9 bucati ( portionarea se face in functie de cat de mari doriti sa fie chiflele), le-am dat forma de chifla si le-am crestat pe mijloc cu un cutit bine ascutit. Le-am lasat sa mai creasca cam 15 minute, timp in care am zdrobit 3 catei de usturoi si i-am amestecat bine cu 3 linguri de unt moale (nu topit). Am umplut deschizatura chiflelor cu cate o lingurita de unt cu usturoi, apoi le-am uns cu galbenus de ou. Le-am pus in cuptorul incins la 200 grade Celsius. Shumaila spunea ca se coc 20-25 minute, ale mele au fost gata in 15 minute, banuiesc ca depinde de cuptor. Chiflele sunt delicioase, foarte pufoase si aromate, am de gand sa le fac si fara “umplutura”, doar cu mac sau susan. Merita incercate, sunt foarte gustoase.

Eu zic ca e bine sa exista rivalitate ...pana la urma, cu cat competitia e mai mare, cu atat fiecare se straduieste sa ofere mai mult si mai ieftin utilizatorului, deci in final, pentru noi e un castig. Eu personal prefer sa trec peste ce este cel mai bun in specificatii si sa ma axez pe ce este cel mai bun pentru mine. Daca imi ofera ceea ce am EU nevoie, prea putin ma intereseaza ce cred altii. Daca tie Canon-ul tau iti ofera ceea ce ai tu nevoie, atunci cu siguranta el e cel mai bun pentru tine.

Dezamagitor filmul, mi s-a parut destul de prost jucat, fara emotie. Intr-adevar , au fost cateva efecte bune, dar numai cele in care nu erau si actori. La un moment dat, cand au plecat toti de acasa cu masina si totul exploda in jurul lor fara ca ei sa fie cumva atinsi, efectele erau atat de prost imbinate cu actiunea actorilor, incat mi-am amintit de filmele de acum 30 de ani. Ma asteptam la ceva special, da nu a fost.

Eu nu sunt nici canonista, nici nikonista , dar cunosc destul de bine rivalitatea Canon/Nikon. Canon are o gama mult mai larga de aparate si lentile si pana acum cativa ani au fost cei mai buni, dar de cand cei de la Nikon au inceput sa foloseasca senzorii de la Sony , lucrurile s-au cam schimbat in favoarea lor. Aparatele scoase de Nikon dupa D300 au o calitate mult mai buna a imaginii la ISO mare, lucru care-ti permite sa fotografiezi si in conditii de lumina mai slaba si totusi sa obtii o poza acceptabila. Nu stiu daca te-ai uitat vreodata, dar cu ceva vreme inainte, la jocurille olimpice, toti fotografii profesionisti aveau lentile albe ( Canon ), iar acum, mai ales dupa aparitia Nikon D3, cele negre tind sa le depaseasca . Sincer, pentru mine ar fi o alegere dificila, desi am testat cam tot ce a aparut ( de cate ori ajung la un magazin specializat le butonez . Mi-ar placea un Nikon pentru calitatea imaginii, sistemul de autofocus si posibilitatea de a trage la ISO mai mare, pe de alta parte, serviciul clienti este sub orice critica. Canon are in schimb un o gama mai mare de lentile, care nu dau aceiasi performanta, dar care au un pret mai accesibil si, din cate stiu, in cazul in care aparatul se strica, primesti un inlocuitor pana il repara. Cand am spus alegere dificila, m-am referit la DSLR-urile mai noi, daca vorbim de bridge-uri sau aparatele Canon aparute inaintea lui D300, as alege Canon cu ochii inchisi.

Acum nu mai cere. Intr-adevar, dpreview e un site cu oinfluenta destul de mare influenta, review-urile lor pot influenta destul de mult "reputatia" unui produs. Un exemplu relevant ... Canon 50D se anunta a fi un " Nikon D300 killer" , in concluziile review-ului de pe site a primit doar un "recommended (just). Acel "just" a fost o lovitura puternica pentru Canon.

Multumesc frumos. Daca foloseste cuiva, atunci e un timp castigat, nu unul pierdut.

Bonicelli ... eu tot astept niste bomboane cu menta. :mrgreen: Nu de alta, dar mie imi place combinatia ...poate fur si eu reteta.

Asta suna bine, merci pentru sfat. O sa incerc asta odata, dar pentru mine, baietii mei au ei niste chestii fixe, o mancare trebuie sa aiba gustul ala pe care il stiu ei, altefl nu e buna. Cand incerc asta o sa le spun ca e o mancare noua, nu cea pe care o stiu ei.

Multumesc frumos. Ochi si talent are Bonicelli, eu doar invat de ici de colo pentru ca imi place. Dar musai imi trebuie un aparat mai bun, asta a fost bun sa invat pe el ... pentru poze cu mancare sau in lumina buna e excelent, dar pentru ceva mai pretentios, nu face fata. O poza tot pe inserat, pe un deal ... nu stiu cum ma nimeresc numai seara sa fac poze. http://i809.photobucket.com/albums/zz17/Narnia-s-sphotos/Untitled_Panoramas3_wmMedium.jpg

Am curatat-o , da. Acum mi-am cumparat un grill si frig pieptul pe el, dar cand am facut pozele alea am folosit aceiasi tigaie. Am spalat-o altfel probabil ar fi iesit un sos cu o culoare dubioasa.

E simplu si foarte gustos. Copilul nu manca ciuperci deloc, nici nu se uita la ele, indiferent cum erau preparate. A mancat odata, din politete, facute de o mandra , impreuna cu gnochi si cum i-a placut foarte mult, i-am cerut fetei reteta. Cu mamaliguta n-am incercat, ai mei nu mananca, dar cred ca o sa-mi fac odata pentru mine.

Multumesc frumos. Le-am incarcat pe photobucket pe cele de toamna si o sa inlocuiesc link-urile. Sper ca acum se vor vedea. Multumesc mult , Raluca.

Sunt pe Flickr, dar daca nu se vad o sa le pun pe un alt site. Multumesc ca mi-ai spus.

As vrea eu. Multumesc frumos, dar din pacate, calitatea lasa de dorit. Sunt pline de zgomot, ca toate pozele pe care le fac cand nu e lumina buna. Mai pun cateva poze facute intr-un loc care mie imi place foarte mult, in special toamna, cand totul e acoperit de frunze si e o explozie incredibila de culori, apoi fug la treburi. http://i809.photobucket.com/albums/zz17/Narnia-s-sphotos/DSCF7635s_wmMedium.jpg http://i809.photobucket.com/albums/zz17/Narnia-s-sphotos/DSCF7632s_wmMedium.jpg http://i809.photobucket.com/albums/zz17/Narnia-s-sphotos/DSCF7629s_wmMedium.jpg

Foarte faine, Alexandru. Mie imi plac mult mai ales a doua si a treia. Doua poze facute intr-o seara de vara. Era o ceata ciudata, distribuita neuniform. Deasupra apei era farte densa, iar in rest destul de difuza. http://farm3.static.flickr.com/2537/4174276972_97421b54a5_o.jpg http://farm3.static.flickr.com/2687/4131578983_323a43953e_o.jpg

io folosesc mereu la fel, ca le spala masina nevazmea refuza categoric ideea de a cumpara asa ceva. Atunci o buna solutie e sa-i faci una cadou, ca sa nu mai poata refuza. :twisted: Imi povestea sotia fostului meu sef cum a incercat sotul ei foarte multa vreme sa o convinga sa cumpere o masina de spalat automata si ea a refuzat constant. Ii intrase in cap ideea ca masina nu spala bine si strica hainele. Asta pana intr- zi cand sotul i-a adus una cadou. Spunea ca a fost imbufnata si o saptamana a refuzat sa o foloseasca ... dar pana la urma a cedat si de atunci se intreaba cum a putut trai fara masina de spalat. Dupa cativa ani i s-a stricat masina si a doua zi s-a dus sa-si cumpere alta.