va imbratisez cu drag, miha

stay safe!

si noi pe tine

io pe cei care-ti raspund asa i-as lasa in balta lor de prostie daca s-ar imbolnavi

si din pacate prostia asta o au in cap si altii care sint in pozitii inalte si deci mult mai periculosi

Azi mi-a venit coletul ,am comandat 2 camasute de noapte,cea violet inchis si cea albastra https://www.neer.ro/products/camasa-de-noapte-cu-dantela,am avut una mov de genul asta si tare bine m-am impacat,si nu mai gaseam deloc

Me very veeerryy happpyyy!!! ...

Azi mi-a venit coletul ,am comandat 2 camasute de noapte,cea violet inchis si cea albastra https://www.neer.ro/products/camasa-de-noapte-cu-dantela,am avut una mov de genul asta si tare bine m-am impacat,si nu mai gaseam deloc

Me very veeerryy happpyyy!!! ...

 

Ohh la la ! sa le porti cu placere!

Ne-a trezit alarma de incendiu la 5, nu era fum, foc nici atat, doamne feri'! Alarmele sunt inspectate de 2 ori pe an sa fie siguri ca merg, acuma vad ca merg si cand nu trebuie! N-am mai patit asa ceva, doar cand stateam la bloc mai pornea ca unii ardeau mancarea si deschideau usa si la holul comun sa se aeriseasca, de tiuia jumate de ora pana veneau pompierii... Noroc ca astea din apartamente/case se pot opri de catre proprietari. Noi stam chiar peste drum de pompieri, la ora asta chiar isi testeaza echipamentul, o fac in fiecare dimineata dar vara incep mai devreme, huruie si bazaie de numa.

Sar'na! Edy' ,imi pare rau ca ai avut peripetii,bine ca nu a fost nimik'... Am avut si eu cosmar,cum necum mi-am sclintit glezna stanga (asta e pe bune,nu cosmarul ) visul meu a inceput asa ,ca eram doar eu cu Ale' intr-o locatie necunoscuta si m-am intepat in calcaiul stang cu un spin lung si gros si-mi curgea sange mergeam shchiopatac'( mna ca fix glezna aia mi-am luxat-o ca sa vezi ) si m-am oprit la o terasa sa ma asez sa-mi trag sufletul si sa incerc sa opresc sangerarea cu servetele batiste etc,Ale' parca nu avea stare,parca tot se indeparta de mine,ba se ducea pe la alte mese,ba la toaleta etc,pana nu a mai aparut deloc,am inceput sa-l strig sa-l caut si nu-l mai gaseam m-am trezit in disperarea aia speriata si cu durerea fix in acea glezna ,acum ma dau cu diverse geluri antidolorifice si m-a mai lasat dar merg shchiopatac ' oricum sunt asa fericita cu noile mele camasute ca parca-mi trece tot

@ Miha Marky si din partea mea!!! Trecem noi si peste asta, Miha!

 

@ Adi: Nici o problema, draga mea! Aici e fara reguli Uite, ca sa razi si mai dihai! Fix acelasi tip de confuzie mi s-a intamplat mie acum vreo doua saptamani...dar, grav. Era pe 30 iunie, marti. Si stiu ca in capul meu era ca acus vine ziua Mociclistului si sa nu uit, sa ii trimit cadouas, de data asta banuti ca sa ii luam cadoul cel mare de ziua lui, cu ai lui. Si am adormit in ziua aia la pranz...m-am trezit pe la 6, ma uit afara, mohorat...aud niste copchii pe-afara strigand, zic: Wtf? Ce faci dracii astia la ora asta, ca doar e vacanta? Ma dau jos, tac fac un espresso, il dau peste cap, pun sa fac pe al doilea, ma duc sa deschid laptopul...vad marti, 30 iunie...hm. Zic, mai sa fie. Eu am visat? Doar vorbisem mult cu mama pe camera despre ziua lui, cum facem. M-am uitat si la telefn, tot 30 iunie vad. Nu se poate...ceva nu e in regula. Si-mi aduc aminte de un serial cu unu prins intr-o bucla temporala. F*ck! Mi se intampla si mie Vad mesaj pe WA de la vara-mea, pe la 4. Trece cam juma' de ora...Zic ce face asta de nu doarme la ora asta? Dupa care o vad online. Zic ce Doamne iarta-ma faci huhurez la ora asta? Hî? Ce-ai fata? Zic bue, ce zi e azi? Da' ea - marti. Ce data? 30. Eh, abia atunci mi s-a facut lumina ca era aproape 7 seara Acu' rad, dar o saptamana nu mi-am gasit locul. Eu sunt, de regula, foarte clara in cap. Un amic face eh, se mai intampla. Mmm, asa-i. Daca se intampla o data la 20 ani, e bine.

@Geany : Ce dragute suuuunt! Sa le porti cu mare mare placere! Si eu ador camasutele de noapte, dar le port prin casa, nu le sufar la somn , ca ma trezesc sucite cu ele in jurul gatului

Edited July 24, 20206 yr by Lapona Enigel

Miha, tu ești unul dintre eroii bătăliei asteia! Eu îți mulțumesc pentru tot ceea ce faci! Sa fii sănătoasă și tu și cei dragi tie! Multă putere! o scoatem noi cumva la capăt!

 

Geany, drăguța cămășuță ta. Și eu purtam din astea când eram tânăra, acasă la mama mea.

Și ai grija ce faci cu piciorul! Sa se facă bine repede!

 

Ferice de cine doarme la amiaza! Câteodată tare as vrea și eu, da’ n-am condiții

Edited July 24, 20206 yr by Wowerful

Merci' mult fetelor! si eu port pijama de dama(tot cu volanase sau ceva danteluta ,ca genul baietesc nu mi-a placut niciodata) cam din septembrie pana la jumatatea lui iunie,dar cand vin caldurile alea nashpa nu mai suport pijamaluta ,mereu acest tip de camasuta de noapte,si chiar nu mai gaseam(bine ca nici nu am umblat eu prea mult cu pandemia asta) ce bine e acum ca gasesc pe net tot ce vreau

 

Despre picior,acum mi s-a lasat durerea din glezna in talpa si calcai merg shchiopatac,domnul Geany face spume,el sufera si daca am un cosh' asa ca de obicei nu-i spun daca am vreo durere sau sunt racita ma fofilez cat pot,dar acum nu mai am incotro ca se vede,ma suna la telefon de la serviciu(ce urasc eu cel mai mult) de cate douj' de ori sa ma intrebe cum ma mai simt si cat ma mai doare,si oare cum de mi s-a intamplat? (sa mor io' daca stiu,ca pe moment nu mi-am dat seama) si daca n-ar fi mai bine sa pun aia sau aia sau aia ...pfff!!!

Imi place de domnul Geany ca e grijuliu - sper sa-ti treaca repede, sa termine cu telefoanele .

Sa va zic o chestie pana nu uit - nu demult am spart un bol, a sarit un ciob in forma de inima sfaramata , dar am gasit-o pe urma intreaga... la muzeu !

 

"Acuma gata, castravete!" (daca am retinut bine ):

@ Miha Marky si din partea mea!!! Trecem noi si peste asta, Miha!

 

@ Adi: Nici o problema, draga mea! Aici e fara reguli Uite, ca sa razi si mai dihai! Fix acelasi tip de confuzie mi s-a intamplat mie acum vreo doua saptamani...dar, grav. Era pe 30 iunie, marti. Si stiu ca in capul meu era ca acus vine ziua Mociclistului si sa nu uit, sa ii trimit cadouas, de data asta banuti ca sa ii luam cadoul cel mare de ziua lui, cu ai lui. Si am adormit in ziua aia la pranz...m-am trezit pe la 6, ma uit afara, mohorat...aud niste copchii pe-afara strigand, zic: Wtf? Ce faci dracii astia la ora asta, ca doar e vacanta? Ma dau jos, tac fac un espresso, il dau peste cap, pun sa fac pe al doilea, ma duc sa deschid laptopul...vad marti, 30 iunie...hm. Zic, mai sa fie. Eu am visat? Doar vorbisem mult cu mama pe camera despre ziua lui, cum facem. M-am uitat si la telefn, tot 30 iunie vad. Nu se poate...ceva nu e in regula. Si-mi aduc aminte de un serial cu unu prins intr-o bucla temporala. F*ck! Mi se intampla si mie Vad mesaj pe WA de la vara-mea, pe la 4. Trece cam juma' de ora...Zic ce face asta de nu doarme la ora asta? Dupa care o vad online. Zic ce Doamne iarta-ma faci huhurez la ora asta? Hî? Ce-ai fata? Zic bue, ce zi e azi? Da' ea - marti. Ce data? 30. Eh, abia atunci mi s-a facut lumina ca era aproape 7 seara Acu' rad, dar o saptamana nu mi-am gasit locul. Eu sunt, de regula, foarte clara in cap. Un amic face eh, se mai intampla. Mmm, asa-i. Daca se intampla o data la 20 ani, e bine.

@Geany : Ce dragute suuuunt! Sa le porti cu mare mare placere! Si eu ador camasutele de noapte, dar le port prin casa, nu le sufar la somn , ca ma trezesc sucite cu ele in jurul gatului

 

:) Chiar asa nu mi s-a intamplat - am mai patit sa ma trezesc si sa nu stiu unde ma aflu sau daca-i azi sau maine , dar pentru scurt timp.

Cu camasile de noapte am si eu aceeasi problema, dar nici macar prin casa nu le-as purta, desi imi plac - eu nu suport sa stau in pijama ziua, piticii mei de pe creier is ciudati rau .

Imi place de domnul Geany ca e grijuliu - sper sa-ti treaca repede, sa termine cu telefoanele .

Sa va zic o chestie pana nu uit - nu demult am spart un bol, a sarit un ciob in forma de inima sfaramata , dar am gasit-o pe urma intreaga... la muzeu !

 

"Acuma gata, castravete!" (daca am retinut bine ):

 

Ca a mea Poate am si eu noroc si se intregeste si a mea De ce nu e inima ca ficatul, sa se regenereze, of? Hai cu cashtravetele, neamule! Stiu ca am glumit pe-aici cu castravetele, da' nu mai stiu in ce context?

 

@ Miha Mark si din partea mea!!! Trecem noi si peste asta, Miha!

 

@ Adi: Nici o problema, draga mea! Aici e fara reguli Uite, ca sa razi si mai dihai! Fix acelasi tip de confuzie mi s-a intamplat mie acum vreo doua saptamani...dar, grav. Era pe 30 iunie, marti. Si stiu ca in capul meu era ca acus vine ziua Mociclistului si sa nu uit, sa ii trimit cadouas, de data asta banuti ca sa ii luam cadoul cel mare de ziua lui, cu ai lui. Si am adormit in ziua aia la pranz...m-am trezit pe la 6, ma uit afara, mohorat...aud niste copchii pe-afara strigand, zic: Wtf? Ce faci dracii astia la ora asta, ca doar e vacanta? Ma dau jos, tac fac un espresso, il dau peste cap, pun sa fac pe al doilea, ma duc sa deschid laptopul...vad marti, 30 iunie...hm. Zic, mai sa fie. Eu am visat? Doar vorbisem mult cu mama pe camera despre ziua lui, cum facem. M-am uitat si la telefn, tot 30 iunie vad. Nu se poate...ceva nu e in regula. Si-mi aduc aminte de un serial cu unu prins intr-o bucla temporala. F*ck! Mi se intampla si mie Vad mesaj pe WA de la vara-mea, pe la 4. Trece cam juma' de ora...Zic ce face asta de nu doarme la ora asta? Dupa care o vad online. Zic ce Doamne iarta-ma faci huhurez la ora asta? Hî? Ce-ai fata? Zic bue, ce zi e azi? Da' ea - marti. Ce data? 30. Eh, abia atunci mi s-a facut lumina ca era aproape 7 seara Acu' rad, dar o saptamana nu mi-am gasit locul. Eu sunt, de regula, foarte clara in cap. Un amic face eh, se mai intampla. Mmm, asa-i. Daca se intampla o data la 20 ani, e bine.

@Geany : Ce dragute suuuunt! Sa le porti cu mare mare placere! Si eu ador camasutele de noapte, dar le port prin casa, nu le sufar la somn , ca ma trezesc sucite cu ele in jurul gatului

 

Chiar asa nu mi s-a intamplat - am mai patit sa ma trezesc si sa nu stiu unde ma aflu sau daca-i azi sau maine , dar pentru scurt timp.

Cu camasile de noapte am si eu aceeasi problema, dar nici macar prin casa nu le-as purta, desi imi plac - eu nu suport sa stau in pijama ziua, piticii mei de pe creier is ciudati rau .

 

Ei, da, asa mai pateam si eu , dar chestie din asta, niciodata...m-am cam albit la fata in ziua aia, mai ales ca in ianuarie a trebuit sa fac un RMN la tartacuta si a iesit totul wow, ca a si zis profesorul neurolog ca da da, aveti un stil de viata sanatos, de fumat nu fumati, nici cu alcoolul nu le prea aveti. Totul se vede pe creier, orice activitate sau consum nociv. Wow! Am plecat intr-un picior, ce-ai? Capul este singura parte anatomica a mea in care am 100% incredere. Restul...catastrofa. Neurologul a spus ca faza respectiva nu are voie sa ma sperie, ca e normal ...al meu creier ajunge, in sfarsit, sa se relaxeze dupa 15 ani de tiraj maxim, foc continuu. Dreptu' lui!

 

 

Chiar asa: care este partea din corp de care va place cel mai mult? Stiti voi cum sunt femeile: Vai ce nush ce mare am, vai ce burta am/n-am, dupa caz. Eu abia acum am descoperit ca imi plac maxim genele si sprancenele mele. In rest , catastrofa

Haolo, uitam cafeaua! Vuala de serviti!

Iau si eu o cafeasi multumesc, ca azi am program de curatenie si am nevoie de energie. Vreau sa fac clatite si am cazut in butoiul cu melancolie. Mi-e dor de timpurile cand nu apucam sa cladesc prea multe clatite in farfurie ca mi le furau manutze mici...

 

Chiar asa: care este partea din corp de care va place cel mai mult? Stiti voi cum sunt femeile: Vai ce nush ce mare am, vai ce burta am/n-am, dupa caz. Eu abia acum am descoperit ca imi plac maxim genele si sprancenele mele. In rest , catastrofa

 

 

Ca zisesi iarasi de sprancene - dupa ce am citit la celalalt subiect zic hai ca ar fi cazul sa o dau pe Frida Kahlo afara din casa . Dar mi-a fost lene sa ma duc sus sa-mi iau oglinjoara obisnuita, am luat una mica in care abia imi incapea o spranceana, si dupa ceva timp si efort zic hai ca-s mandra . Cand m-am dus la oglinda din baie, m-a pufnit rasul, eu si asa am fatza asimetrica, si cu sprancenele una mai sus una mai jos, una mai groasa una mai subtire zici ca eram un portret de-a lui Picasso ... Stiu ca intrebarea era alta, dar daca urac ceva la mine, in primul rand sprancenele, dupa aia... restul . Ah, nu, cred ca degetul mijlociu de la piciorul drept e ok ...

(Cu castravetele era sceneta cu Florin Piersic...)

Edited July 25, 20206 yr by adi_edi

Eu nu știu dacă am ceva ce îmi place la mine.. poate gambele? Ma uitam ieri ca parca sunt ok din profil.nici groase, nici subțiri, Mușchii oarecum definiți dar nu exagerați

In rest ar trebui sa ma iubesc mai mult, dar numai defecte văd..

Edited July 25, 20206 yr by Wowerful

Hello, hello, ce faceti? Am avut ieri prima pana cu bicicleta, am fost sa o repar si nu mi-a pus totul la loc deoarece acum mi se blocheaza roata cand pun frana de picior!

Azi am fost in vizita, acasa, la o fosta colega (care mi-a dat-o pe Kitty) si am bolborosit impreuna cu ea si cu alta colega vreo trei ore, doamne ce a fost la gura noastra, concluzia finala a fost ca trebuie sa ne vedem mai des! ca nu am terminat de povestit una, alta! Va doresc o zi perfecta in continuare!

Cand eram mai tanara ( ) nu-mi placea nimic la mine, tare prostuta mai eram! Acum imi place tot-tot! Ma simt foarte bine in pielea mea! Nu-mi pasa de tipare si de norme in care poate nu ma incadrez.

Mino sa-ti fie de bine intalneala cu colegele si sper sa-ti repari degraba bicicleta, ce enervant e cand "mesterii" fac una nefacuta!

Hei hei , fete! Deci nu sunt singura cu capul, e bine Eu m-am lasat de niste medicamente care imi taiau maxim pofta de mancare - mama ce bine mai era . Si acum, am explodat . Sport nu am mai facut atata timp, sunt zero. Dar sprancenele imi plac

 

Adi - Frida Kahlo, degetu mijlociu de la picior Esti pa rau , ramai asa , ca esti beton

 

Eu ieri si azi am avut weekend de nebunii...ieri la prieteni :

Am bobinat doua zile la rand, ca a facut prietena noastra mancare pentru doua zile si o armata intreaga. A facut os alata orientala de care cred ca nu am mai mancat din comunism. Apoi, na, da-i cu vin, da- cu bere...am plecat azi noapte inapoi, am stat cu un morcov neam cu vrejul lui Jack...nu am mai condus niciodata nici macar cu o picatura de alcool , ca sa nu mai spun ca permisul trebuie schimbat si inca nu ajunsesem la oficiul respectiv. Am zis ca daca ma opreste vreun politist zelos , acolo imi raman si carnetu si masina. Clar am intrat intr-o era noua de viata... Azi ne-am dus la ea sa terminam supracantitatea de mancare. Am si facut aproape 7 kilometri pe jos, prin padure, pe dealuri. Chiar a fost super fain.

 

 

Hazel, ce imi place si de tine

Bravo Lori, chiar pentru curajul de a conduce cum ai condus! Mi-a reparat Cristi bicicleta, a uitat ala sa puna un surub si am facut o plimbare prin doua parcuri, urcat un deal...de ne cam tremurau genunchii dar ce bine ne-am simtit! In alta ordine de idei, eu ma simt ca si Hazel, foarte bine in pielea, desi nu sunt perfecta, vreau doar sa fiu sanatoasa.

Salutari de la plaja! Aia chiar sunt genunchii mei

 

Salutari de la plaja! Aia chiar sunt genunchii mei

 

 

De care, de fapt, iti place. Si de ei, adica

Bravo Lori, chiar pentru curajul de a conduce cum ai condus! Mi-a reparat Cristi bicicleta, a uitat ala sa puna un surub si am facut o plimbare prin doua parcuri, urcat un deal...de ne cam tremurau genunchii dar ce bine ne-am simtit! In alta ordine de idei, eu ma simt ca si Hazel, foarte bine in pielea, desi nu sunt perfecta, vreau doar sa fiu sanatoasa.

 

Eu m-as duce si i-as f*-iute o schita din aia eventual unsa cu pasta de ardei iute peste buci . Aaaarrrrrrrr. Mi-e sila de pseudospecialistii din tara, din orice domeniu.

Dar ma bucur ca s-a prins al tau om vrednic si destoinc si ati putut face tura de rigoare. Si eu, gata! Mi-o aduc aminte pe mamaia mea iubita cand mulgea vaca: Fah, mutäh , n-auzi? Cand dadea vacoshenia noastra draga cu un picior in fata si mamaia nu mai putea sa mulga si se certa cu ea sa il dea inapoi in spate. Vocea ei o am in cap, mutäh-ti Laponooooo bombeul la sport. De curand am cunoscut un alt concitadin de-al meu poposti pe aici care e alergator. Aoloooo, ca sageata lui Winetou arata frate. Pffffff, cand i-am spus ca si eu faceam din astea nu demult s-a uitat cu o privire care spunea multe la mine Cum am lasat medicamentele alea am avut o perioada in care eram in stare sa trag pe nas direct pasta cu rosii si sos de rosii...ca sa nu mai spun de rosii si cu ulei de masline pe ele, presarate cu busuioc. Incredibil!

 

Cat despre curaj....ce curaj, maica, ca mi-a tzatzait fundul si mi-au curs sudorile pan-acasa, ca sa nu mai spun celorlalti. Nu m-am ametit nici o secunda eram super clara in cap, deh vin rosu italian , calitate super, dar daca intra vreunu-n mine, normal ca eu eram vinovata. Insa mie nu de asta mi-a fost frica, eu nu am condus noaptea prin zona aia si sunt niste intortocheli maxime la un moment dat ca sa iesi pe autostrada in directia orasului meu si daca ratezi o iei in orasul fix opus. Mi-era ca ajung naibii prin Olanda , cand era vorba de maxim 15 minute pana sa ajung la mine. Ceilalti ca bai, bine ca ne-ai scris ca am stat naiba ca pe ace, ne scrii sa venim sa te luam de pe plaja olandeza. Pffffuuuuuuu, nu mai fac din astea. Am plecat de nevoie ca imi trebuia neaparat masina mea azi, ca nu stiam ca tot acolo o sa ajung, de unde am plecat . Doamne, eu trebuia sa fiu in zodia racului.

 

 

 

Clau-ash : giiiiiiirl, welcome to the club, baby! La muuuuuulti muuulti ani cu copii veseli, curte plina cu miros de pizze si afumatoru delicioase, pisici, catei, soare, mare si tot ce iti doresti!

 

Buna dimineata si o saptamana buna sa aveti!

 

Mino, uite vis-a-vis de ce spuneam mai sus si de patania ta cu blica si "mesterul" de bicle.

 

Orizont de duminică

 

Ce s-o fi petrecând oare în lume, de sufletele noastre simt cum din ele fărâme se rup, rând pe rând şi se lepădă? Se simt ofilite, sărăcite şi atunci ne îndeamnă, pe noi cei ce le mai ţinem suflarea ostenită şi amintirea, să vorbim, chiar dacă suntem din ce în ce mai puţini. Şi noi o facem, o facem continuu, şi zadarnic, fiindcă e evident că nimic nu se îndreaptă, nimic care să însemne că cineva a fost înduplecat de vorbe. O fi firescul curgerii vieţii. Mai degrabă, s-ar putea spune că fiecare cuvânt care se rosteşte contribuie la degradare, la destrămare. Şi pe măsură ce timpul trece, pierdem ceea ce ne-am dori să devină bunuri de cinste. Stăm şi privim cum se duc pe apa sâmbetei calităţi care altă dată făceau miezul cel mai de soi al vieţii, iar miezul vieţii e de nepreţuit. Hotărât lucru, nu evoluţia, nu progresul, nu industria şi nu tehnologia contribuie la faptul acesta, ci atitudinea noastră profund oportunistă. Pot spune că a ajuns un soi de obişnuinţă să vorbim tot mai pompos despre lucruri pe care le vedem cum dispar. Vorbim zi de zi despre nevoia de calitate, spre un exemplu. Ne dorim calitatea mai presus de orice, şi mai presus de oricine. Pomenim despre povestiri în care calitatea era la mare preţ, la mare cinste. Ca om bătrân ce mă aflu, îmi amintesc, însă, cu multă claritate, despre faptul că în copilăria mea rar se auzea vorbindu-se despre calitate. Atunci când aveai ceva de făcut, mergeai la un meşter şi-i spuneai nevoia, el cugeta ceva timp, apoi îţi răspundea, şi-ţi spunea de ce condiţii are nevoie să-ţi facă lucrul cu pricina. Dacă te învoiai, bătea palma cu tine, care plecai acasă fără griji. Lucru făcut va fi de calitate. Ştiai asta, nu te îndoiai, şi nu trebuia vorbit despre asta. Nu era nevoie să pomeneşti nimic despre calitate în cerinţele tale. Era de la sine înţeles că lucrul ce ţi se va face va fi de calitate.

 

Dacă te încăpăţânai şi nu voiai să îndeplineşti cerinţele meşterului, acesta te trimitea la un cârpaci. Omul făcea ce putea şi tu ştiai cu precizie ce calitate avea lucrarea lui. Despre calitate nu se vorbea şi fiecare ştia exact cine e vinovatul pentru lipsa acesteia. De cele mai multe ori era tocmai cel care făcea comanda şi care, fie din zgârcenie, fie din sărăcie, fie din înfumurare voia să încalce condiţia. Da, da, condiţia era tare importantă. Era cea mai importantă. Condiţia era cea care stabilea nivelul calităţii. Contractul dintre tine şi meşter nu era nici scris, nici parafat. Era o înţelegere în care se juca cinstea şi onoarea amândurora. În zilele noastre mergi cu sufletul strâns pe la tot felul de magazine, de supermagazine, de super, supermagazine care arată fastuos. Ele arată fastuos, dar despre marfă... Despre marfă se mai poate vorbi... În ultima vreme auzim tot mai des că ar trebui să-i readucem în peisaj pe meşteri. Se vorbeşte despre tradiţie, despre vechi obiceiuri, despre gusturi uitate etc.. Deasupra tuturor, tunător însă, auzim glasurile autoritare ale unora care declară că nu poţi opri industria şi căuta să revii la meşteşugari. Spun ei că lumea a evoluat, că se îndreaptă spre orizonturi tot mai luminoase. În fapt, însă, în viaţa de zi cu zi se dovedeşte că totul este o minciună. Industria merge, dar nu către zări luminoase ci spre fals şi prefabricat. Spre lucruri de toată mâna, de duzină, bune de aruncat la gunoi de cum le-ai cumpărat. Mai apoi, noi, oamenii de rând, constatăm o neîncetată schimbare de atitudine şi de mentalitate în rândul celor ce îşi asumă partea asta a vieţii sociale. Onoarea, cinstea, mândria, demnitatea sunt considerate atribute vechi şi dezgustătoare. Totul trebuie vopsit în culori ţipătoare, totul trebuie să se risipească repede, totul trebuie să nu apuce să-şi facă treaba pentru care a fost gândit şi produs. Cam aşa arată lumea modernă, lumea celor pentru care produsul nu face nici doi bani, important este actul vânzării şi profitul obţinut. Trebuie să vindem tot mai mult ca să obţinem sume tot mai mari cu care să ambalăm cât mai spectaculos minciuna. Pe urmă, ambiţia găunoasă prin care vrem să dovedim că maşinile pot face şi ele ceea ce omul face, este ca o beţie din care se pare că nu ne mai trezim. Nu maşinile sunt vinovate, nu tehnologia şi nici uneltele folosite, ci voia omului care se prosteşte continuu. Sigur că, în condiţiile acestea, spusele unui terchea-berchea ca mine care se tot ţine de obiceiuri vechi şi trainice, nu fac nici două parale. Sigur că ar trebui să-mi ţin gura, să mă fac că nu bag de seamă. Mi se spune mereu că ceea ce se întâmplă este consecinţa progresului, a societăţii inteligente, şi alte marafeturi de acelaşi gen. Dar nimeni nu-mi spune că totul este făcut de oameni şi că aceştia ar trebui să-şi păzească ca pe ochii din cap şi mândria, şi onoarea, şi cinstea, şi demnitatea. Iar munca lor să fie de toată fala. Se spune mereu că, în trecut oamenii trăiau prost, era o lipsă acută de civilizaţie pentru că nu erau maşini, nici telefoane, nici apă curentă, nici electricitate şi nici internet. Atunci cum îmi explică cineva că lumea se îneacă într-o tot mai evidentă lipsă de civilizaţie, care peste toate celea devine cronică? Doar avem, şi maşini, şi electricitate, şi internet... Să însemne oare că, ne lipseşte ceva mult mai adânc, mai profund şi mai important? Se vede treaba că omul urmează acelaşi traseu cu produsele lui. Atunci când grija pentru calitatea produsului era condiţia esenţială, la rândul lui, omul căuta să stea în rând cu munca lui. Ieftin şi prost, sloganul zilelor noastre erau vorbe de ocară pe timpuri, vorbe de care te fereai. Din nefericire, în aceste vremi, omul devine tot mai ieftin şi tot mai prost, cu toate că vorbeşte neâncetat despre inteligenţă şi despre binefacerile ei. Sunt sigur că, acele spirite cu totul robite societăţii contemporane vor gândi amuzaţi: “S-a umflat tărâţea în moş Tăgârţă şi dă pe dinafară. Nu conteneşte să vorbească prostii de-ale lui”. Vreau să asigur pe oricine, că n-o fac din amărăciune, nu ea mă împinge să scriu ceea ce scriu. Nici amărăciune, nici necaz, nici altceva. Nu mai e lumea mea, de multişor nu mai trăiesc în ea, nu mai caut să înţeleg ce se cade să fie făcut ca să scăpăm de necazul ăsta. Mă uit la tot ce este în jur ca la un spectacol. Unul ieftin şi jucat de actori lipsiţi de talent.

Neatza! Clau, la mulți ani, să fii sănătoasă si fericită alături de familionul tau!?❤

 

 

Lori, adevarat ce spui acolo. Eu constat ca generatia mea e ultima in care sa iti faci treaba corect, e important. Asta probabil si din cauza dispariției școlilor care calificau muncitori in diverse meserii, chiar dacă nici atunci nu ieșea chiar specialist, aveai noțiuni tehnice si inca un lucru care acum lipsește cu desăvârșire, la angajare, cei care se apropiau de pensie îi pregateau pe noii angajați.

Acum invata fiecare cum poate, daca are chef de învățat iar lipsa noțiunilor tehnice se vede.

Lori, Mino multe multumiri, ????

La multi ani Clau, sa ai o zi superba!

 

Despre mesteri, ca sa incepem saptamana cu un zambet:

 

Ma duc cu masina la service...o bag in parcare si nici bine nu intru in atelier ca-mi zice un mecanic:

-E rupta cureaua, sa stiti...

-Ba, esti nebun?! Dar cum ti-ai dat seama, il intreb eu ironic.

-Pai v-au cazut pantalonii!