Cabiria

Sincere condoleante Foxxy! E greu, stiu.... O sa-ti fie mereu in gand si la fiecare bucurie pe ai fi vrut s-o imparti si cu el o sa ai un nod in gat si ochii inlacrimati .... Dar ei de acolo de sus, ne vad, ne vegheaza si sunt alaturi de noi... Of Doamne, multa putere iti doresc sincer.

Super!! Sa o stapanesti sanatoasa!!

Pisco, ma bucur mult ca tatal tau e mai bine si sper ca Dumnezeu sa va asculte rugile in contimuare si sa fie cat mai mult impreuna cu voi. Ieri s-a implinit o luna de cand mama s-a dus, a fost o zi tare, tare grea. Dupa amiaza am plecat de la birou pentru ca am plans continuu. Parca imi e din ce in ce mai greu.... Toata lumea imi zice ca o sa treaca dar nici nu stiu daca vreau sa treaca... Multumesc...

Sincere condoleante Alis! Mutumesc tuturor pentru gandurile voastre bune.

Multumesc Milena. Chiar a fost o nebunie...dorinta mamei a fost sa o duc inapoi in Romania si sa fie inmormantata alaturi de tata. Au fost 8 zile de cosmar si de alergatura cand a trebuit sa rezolv cu toate actele/legalizarile/traducerile necesare...nu stiu, daca ma intrebi, ce am facut in timpul calatoriei cu avionul (Toronto-Bucuresti), stiu ca nu am vorbit cu nimeni si m-am tinut cat am putut sa nu plang...mi s-a parut o vesnicie!

Cabiria, sincere condoleante! Multumesc Foxxy.

Draga Maya, Desi sunt inscrisa de mult pe forumul asta, nu am scris niciodata, m-am multumit sa va citesc, sa ma bucur de ce scrieti si sa urmez sfaturile voastre, dar acum nu pot sa nu scriu ... Si eu trec prin acelasi lucru, pe 29 mai am pierdut-o pe mama, la 68 de ani, era bolnava dar nu se astepta nimeni sa se intample nenorocirea, dupa o cina impreuna cu noi, s-a dus sus in camera ei, m-a chemat sa o ajut ca se simtea fara putere si cand a ajuns la pat a avut un atac de cord masiv chiar sub ochii mei... Inca nu-mi vine sa cred ca s-a intamplat, inca mai astept sa iasa din camera dimineata sa-mi spuna "la revedere" inainte de a pleca la birou...astept in fieare zi sa sune telefonul si sa-i aud vocea ...ce sa-ti spun.... e greu.... trece ? ...nu, nu trece niciodata - stiu asta de cand l-am pierdut pe tata acum 17 ani...nu trece dar incet, incet iti cauti si iti gasesti alt punct de sprijin care te ajuta sa te ridici si sa continui sa fii acolo pentru cei dragi ramasi ... Chiar sunt alaturi de tine cu gandul desi nu te cunosc personal. Sincere condoleante!

Si eu tot numai sananate vreau, ca daca o ai p-asta restu vine de la sine... Sananate pentru toata lumea, nu mai vreau sa aud de lucruri neplacute despre nimeni... Un an mai bun la toata lumea!! P.S. Despre condus - si eu am stat 10 ani fara sa conduc dar dupa ce am emigrat nu am avut incotro mi-am luat inima in dinti si am inceput usor-usor. Acum nu mai am nici o problema, dar trebuie sa recunosc ca in Romania tot imi e frica sa conduc desi aici am multi ani si multe mii de km condusi. Acolo mi-e frica si ca pasager:-))

"Mi-am schimbat mintea" o aud si eu des de la fii-mea:-) Si va mai spun una: "da-mi un sun" = give me a ring ...sa o sun cand am nevoie... Mie imi sunt tare dragi cand ii aud!

Ea e Millie, jucaria noastra si bucuria Ruxandrei :-)

Le-am facut si eu in weekend. Multumiri Nico pentru reteta si prezentare si Maya pentru prezentare :-)

da, e numele meu, dar nu am scris eu mesajul de mai sus ??!! iarta-ma, probabil in loc sa apas pe raspunde am apasat pe modifica, e singura explicatie iarta-ma http://i17.photobucket.com/albums/b89/Adisor1/eusa_pray-1.gif Nu e nici o suparare, Adriana! O zi buna!

da, e numele meu, dar nu am scris eu mesajul de mai sus ??!!

E chiar numele tau? Foarte frumos.

Cabiria,bun venit! Multumesc Maya! Sunt o mare admiratoare a blogului tau! Superb!!