March 20, 201313 yr Author comment_190356 Cami, ce frumos ai povestit iar! Ce interesant! Ce noroc ca regele a iubit-o mai presus de complotist! Imi place enorm poza aia a doua colorata cu case si oameni de pe vremuri. Ar trebui sa fie imaginea unei stradute din ce oras?Adorabil arata tortul de ciocolata si crème brulee si fain ai mai lucrat si mucenicii, nu am vazut niciodata ca arata asa inainte de copt.Ce comica e si ce costum complicat are fetita masa!Cala aceea violet inchis e absolut superba! Multa sanatate tie si tuturor alor tai si sa va simtiti bine in familie! multumesc, dragutza, si tie, din inima! poza colorata e de fapt o pictura si poate fi imaginea oricarui orasel evreiesc, in ziua de Purim da, si eu m-am amuzat de costumul cu pricina ) Report
March 20, 201313 yr Author comment_190364 O sa va mai pun cateva poze facute de Purim de la fereastra noastra Sper ca v-ati amuzat si voi pe cat m-am amuzat si eu. Report
March 20, 201313 yr comment_190389 Redi, as vrea si eu putin soare, dar m-am incalzit cu povestea ta superba. Iar pozele au fost o incantare! Report
March 21, 201313 yr comment_190401 te imbratisez cu mult drag si-ti multumesc pentru uraricat despre flori...ce bine ar fi sa vii sa le vezi aici! eu te astept Si noi tot avem ganduri de vizitare.... numai ca nu reusim sa ajungem pe-acolo. Ba apare una, ba alta... speram ca, intr-un viitor nu prea indepartat, vom avea ocazia sa vizitam acele meleaguri! Report
March 21, 201313 yr comment_190576 inca o poveste frumoasa, cami. parc-ar fi de Halloween, asa pare din poze atmosfera de sarbatoare. Report
March 21, 201313 yr Author comment_190609 te imbratisez cu mult drag si-ti multumesc pentru uraricat despre flori...ce bine ar fi sa vii sa le vezi aici! eu te astept Si noi tot avem ganduri de vizitare.... numai ca nu reusim sa ajungem pe-acolo. Ba apare una, ba alta... speram ca, intr-un viitor nu prea indepartat, vom avea ocazia sa vizitam acele meleaguri! Report
March 21, 201313 yr Author comment_190610 inca o poveste frumoasa, cami. parc-ar fi de Halloween, asa pare din poze atmosfera de sarbatoare. Report
April 1, 201313 yr Author comment_192172 Buna dimineata! Iar am facut pauza de forum, dar cu motiv(e, diverse ). Odata din cauza de multi musafiri, a doua din cauza de Pesah. Zilele acestea a fost Pesah, azi si maine fiind ultimele 2 zile de sarbatoare. Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate, Pesah, este o sarbatoare, cum altfel?!, de origine biblica, ce marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor din Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti. Este o sarbatoare de opt zile, care include doua zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit. In timpul celor opt zile se mananca matzah(pasca evreiasca) si evreii se abtin de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. Peste tot se fac un fel de ruguri rituale unde se arde gunoiul adunat din case, adica firimituri, etc…, si este cineva acolo care face rugaciuni cat timp arde rugul. In toate magazinele se acopera cu draperii compacte sectoarele care in mod curent contin produse cu faina si/sau drojdie, iar eu ieri am vrut sa cumpar cateva plicuri cu drojdie uscata, "furate" de sub draperiile respective, dar au refuzat sa le taxeze la casa, pe motiv ca nu sunt kosher ! In primele doua seri de Pesah se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea trateaza in principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul de nastere a natiunii evreiesti. Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii nationale a evreilor.Cuvantul "haggadah" inseamna "a spune" sau "a relata". Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextual unui dialog intre parinti si copii. Pesah, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta. Mesajul din Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari sip e pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente. In iudaism, a fi erudite, invatat si intelept nu este un scop in sine, ci se doreste un mod de viata. Deci in seara de Pesah, intai se citeste Haggadah, chestie care poate dura si peste 2 ore!, apoi se aseaza lumea la masa. Noi eram la plimbarea noastra din fiecare seara, dupa masa noastra de Pesah, cand auzeam din case cantecele copiilor de la sfarsitul lecturii si apoi zanganitul vesel al tacamurilor. Noi, daca nu am avut a citi nimic, am terminat inainte ca evreii religiosi sa se aseze la masa In timpul Sederului se beau patru pahare cu vin si se mananca marror, niste ierburi amare. Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor: Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora : Iacob, Rachel si Leah.Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de personae care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt.Aici, aceasta familie a crescut si prosperat intr-o asemenea masura incat evreii au ajuns sa fie priviti ca o amenintare de catre gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ura si, in final, intr-un program organizat de sclavie si opresiune. Dupa o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de catre Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plagi, Dumnezeu a eliberat natiunea evreiasca care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Torah pe Muntele Sinai. Pe masa de Seder exista 7 mancaruri simbolice principale, care amintesc poporului evreu de perioada sclaviei sale din Egipt. Cele 7 mancaruri simbolice sunt: 1. matzah – paine nedospita asemanatoare cu un biscuit. Cand evreii se pregateau in graba sa plece din Egipt, nu au avut timp sa coaca paine dospita si au copt, in schimb, painea nedospita cunoscuta sub numele de "matzah". 2. Charoset – un amestec de nuci macinate, mere, scortisoara si miere, care simbolizeaza mortarul folosit de sclavii evrei in Egipt pentru contructiile Faraonului. 3. ou – se foloseste un ou fiert tare pentru a simboliza viata si renasterea 4. apa sarata – oul se inmoaie in apa sarata care simbolizeaza atat lacrimile provocate de opresiune, cat si cele produse de bucuria libertatii 5. marror – acesta este hrean foarte amar care simbolizeaza greutatile sclaviei. 6. karpas – este un amestec de cartofi fierti sau ridichi si patrunjel care se inmoaie in apa sarata si simbolizeaza atat subnutritia sclavilor evrei, cat si noul anotimp al primaverii 7. Z"roah – aceasta bucata de carne, reprezentata cateodata de un os, simbolizeaza mielul pascal si se refera la salvarea evreilor de catre Dumnezeu din sclavia Egiptului. Sederul de Pesah nu simbolizeaza numai o sarbatoare a eliberarii din sclavie, ci si o perpetua reafirmare a credintei in Dumnezeu. Asa… ca o mica curiozitate amuzanta o sa amintesc de mitzvoturile(obligatiile, codul de comportament) pentru Seder - exista 7 mitzvoturi diferite. Primele doua deriva direct din Torah, iar celelalte provin de la rabini:1. povestea exodului2. mancatul de matzah3. mancatul marror-ului4. mancatul Aficomenului(o bucata de matzah suplimentara pentru desert, ca amintire a darului de Pesah)5. spunerea Hallel-ului(psalmi de lauda)6. bautul a 4 pahare de vin ( se prefera vinul, dar este permis si sucul de struguri)7. simularea unor acte de libertate si aristocratie – sezutul pe o pernita si/sau statul intins in timp ce evreii mananca si beau. Si o ultima clarificare: cuvantul "pesah" poate fi despartit in doua cuvinte: "peh"("gura") si "sach"("a vorbi"). Porunca data evreilor de a-si aminti "in fiecare zi din viata noastra"(Deuteronom) de exod, totusi, de Pesah nu este de ajuns sa-si aminteasca, ci trebuie sa si spuna povestea exodului si sa vorbeasca despre ea pe indelete. Noi am facut un Seder…hibrid, adica eu si neamul meu(parintii si sora), plus ingrijitoarea basarabeanca a soacrei mele am sarbatorit Buna Vestire, iar Dan si cu Vivi au sarbatorit, in felul lor, Pesah Asa ca am avut meniu , la fel, hibrid, care ne-a facut placere tuturor, pana la urma. Pe masa a stat, la loc de cinste, matzah. Am avut si marror(de care nu s-au atins nici macar evreii ), am gustat un strop de Charoset(ne-a placut, dar romanii TOTUSI nu prea doresc sa inceapa cu dulce o masa…), apoi am trecut la masa propriu-zisa. Evreii au mancat gefultefish-ul traditional, au gustat si neamurile mele, eu nu m-am atins, ca nu-mi place! Am avut supa de curcan cu kneidlach Iata reteta: KNEIDLACH (galuste din faina de matzah) Ingrediente:5 linguri si jumatate(aprox. 80 ml) ulei de masline8 linguri(aprox.120 ml) apa rece2 oua1/2 lingurita de sareaprox. 240-250 g faina de matzah Preparare:Se amesteca ingredientele in ordinea listarii pana la perfecta omogenizare. Se acopera vasul si se da la frigider pentru o ora.Se umezesc palmele si se formeaza bile de aproximativ aceeasi marime – ies, de regula, cam 15, de marime potrivita unor galuste frumusele.Galustele se fierb in apa sarata, la foc mic, pentru aproximativ 30 min sau mai mult, pana se ridica la suprafata si sunt bine fierte.Se pot fierbe si in supa, dar soacra mea prefera sa le fiarba separat si sa le adauge in supa. Am mancat toti crap umplut, facut dupa reteta mea, pe pat de legume, umplut cu orez, ceapa calita, seminte de pin, migdale si cateva stafide. NE-AM BATUT pe el! Apoi am avut rata la cuptor, acompaniata de varza de Bruxelles sote si castane cu sos dulce/iute/sarat Atat la crap cat si la rata soacra mea a facut o alta specialitate traditionala de Pesah Iata si aceasta reteta: LATKES(LOTKIS) 3 oua usor batute120 g faina de matzah4 linguri de apa(aprox. 60 ml)1/2 lingurita sareOptional, se adauga(functie de cum se doresc – dulci sau sarate): putin zahar, scortisoara, nucsoara, pudra de ghimbir sau praf de ceapa, pudra de usturoi, piperUlei, pentru prajit Se combina toate ingredientele si se incinge uleiul in tigaie. Se ia cu lingura si se toarna in uleiul incins, lasandu-se sa se aureasca pe ambele parti. Din cand in cand, daca e nevoie, se adauga putina apa la amestec, pentru ca se ingroasa foarte repede! Lotchisurile se scot pe hartie absorbanta si se servesc calde, dar pot fi mancate si reci.Topingurile pot fi din fructe proaspete, gem, zahar, branza sarata, iaurt sau sos de fructe. Pot fi, de asemena, servite langa carne si sos. Pentru ca de Pesah nu se poate, macar din respect, sa ai ceva cu faina, am facut ca desert terina cu fructe a dragei mele Foxxy(multumesc a mia oara pentru reteta!). Evident ca eu nu am nici rabdare, nici putere si , mai nou, nici timp, sa fac chestii ATAT DE FRUMOASE ca Maya, dar…Ca sa nu mai zic nimic despre talent......... La final, va pun doua felicitari hazlii pentru Pesah si o ilustratie a unui artist celebru, Devis Grebu, a carui prietena am onoarea sa fiu. In desen, zidurile Ierusalimului sunt din matzah, iar soarele e tot din matzah, taiat in forma stelei lui David(BTW:in ebraica nu se spune "steaua lui David", ci "scutul lui David" – pentru cine e curios) Ce facem azi si maine o sa postez cu prima ocazie, azi doar chefuim, ca si ieri, cand am sarbatorit ziua in care ne-am cunoscut – buna pacaleala de 1 aprilie!! )))))))) Va pup si va doresc numai bine! Iar celor care au de ieri sarbatoare le doresc sa aiba Pasti cu lumina si pace sufleteasca! Report
April 1, 201313 yr comment_192179 Va urez sa sarbatoriti cum va doriti si sa fiti multumiti toti!! Cand eram mica rontaiam des matzah ca avea mama o prietena care ne tot dadea, si, cum nu era cu carne si nici dulce, nu mi-o disputa nimeni! Report
April 1, 201313 yr comment_192184 Pesah fericit Camelia! Foarte interesant din nou ce povestesti.Nu stiam semnificatia pastii evreiesti ( noi asa-i ziceam ), iar sotul meu si acum e mort dupa ea.La SM o gaseam la un magazin al evreilor de unde mai luau ai mei si carmel.Intersante si retetele.Te pup cu drag si va doresc numai bine. Report
April 1, 201313 yr Author comment_192196 zerda, micul - multumesc ca cititi ce postez eusi eu va doresc numai bine! Report
April 1, 201313 yr comment_192210 redivivus, Sa sti ca si eu citesc pe acest topic, chiar daca nu scriu de fiecare data. Meniul foarte apetisant! Va doresc Pesah linistit! Report
April 1, 201313 yr comment_192223 Cami, sa ai un Peshah fericit! Ca de obicei, povestile tale ma tin cu sufletul la gura.Foarte interesant totul: si povestea, si meniul. Totusi, ce-i faina de matzah? Scuza-mi ignoranta, dar e atat de interesant, incat vreau sa aflu mai multe, si mai multe!Lumina-n casa si-n suflet si tie! Report
April 1, 201313 yr comment_192226 Eu stiam ca e un pesmet facut din matzah, sa vedem ce este adevarat. Report
April 2, 201313 yr Author comment_192258 redivivus, Sa sti ca si eu citesc pe acest topic, chiar daca nu scriu de fiecare data. Meniul foarte apetisant! Va doresc Pesah linistit! pai tu esti foarte ocupata sa postezi toata ziua, cand Dumnezeu sa mai ai timp sa mai scrii si la mine, harnica de tine ?? Report
April 2, 201313 yr Author comment_192259 Cami, sa ai un Peshah fericit! Ca de obicei, povestile tale ma tin cu sufletul la gura.Foarte interesant totul: si povestea, si meniul. Totusi, ce-i faina de matzah? Scuza-mi ignoranta, dar e atat de interesant, incat vreau sa aflu mai multe, si mai multe!Lumina-n casa si-n suflet si tie! multumesc, zoazorelzerda are cumva dreptate, faina de matzah rezulta din macinarea fff fina a matzah-ului, deci e faina, totusi, nu pesmetse gaseste de cumparat ca atare, nu trebuie sa macini tu nimic Report
April 2, 201313 yr comment_192267 Intru mereu sa citesc si de multe ori citesc si din urma, daca nu-mi aduc amite detalii. Fara postul tau eram mai saraca din punct de vedere cultural.Mai ales ca aici traditia se impleteste cu arta culinara. Happy Passover! Report
April 2, 201313 yr comment_192283 Cami, fara sa te flatez iti spun ca topicul asta e-o bucurie ptr mine. Am aflat atat de multe de la tine, spuse pe-un ton cald, cu bucurie de-a impartasi altora...o incantare!Am inteles ca nu esti evreica, totusi cred ca si tu ai imbratisat eruditia ca mod de viata, btw de ce spuneai despre nazuinta evreilor.Ma bucur mult ca esti cu noi si ne impartasesti franturi din viata familiei tale.Da-mi voie sa te pup si sa va urez Pesah cu liniste si bucurie in familia ta! Sanatate tuturtor! Report
April 2, 201313 yr comment_192285 Eu ador posatarile tale Cami, cu ce ne povestesti, cu poze, cu mancare, cu tot!Iti doresc un Pesah fericit! Report
April 2, 201313 yr comment_192292 Multa sanatate si putere sa ai, sa ne impartasesti in continuare crempeie din viata ta Multumesc pentru tot, povesti, fotografii si retete cu toatele sunt adevarate valori, majoritatea noi pentru mine.Iti doresc un Pesah fericit! Report
April 2, 201313 yr comment_192302 Cami, sa ai un Peshah fericit! Ca de obicei, povestile tale ma tin cu sufletul la gura.Foarte interesant totul: si povestea, si meniul. Totusi, ce-i faina de matzah? Scuza-mi ignoranta, dar e atat de interesant, incat vreau sa aflu mai multe, si mai multe!Lumina-n casa si-n suflet si tie! multumesc, zoazorelzerda are cumva dreptate, faina de matzah rezulta din macinarea fff fina a matzah-ului, deci e faina, totusi, nu pesmet[b]se gaseste de cumparat ca atare, nu trebuie sa macini tu nimic[/b] nah, m-am dat de gol daca aveam prin casa de la aceeasi prietena am zis ca e pesmet fin, dar ca e macinat nu stiam! Oricum bun la multe! Report
April 2, 201313 yr comment_192311 Foarte frumos povestesti! Scrierile tale îmi amintesc de niste cartulii pe care le citeam cînd eram copila. Sa va fi fost de bine toate cele pregatite si Pesah fericit! Tare frumoase florile alea de catifea! Nu le cunosc, nu stiu nimic despre ele, dar sînt superbe! Report
April 2, 201313 yr comment_192323 Hag Pesach Sameach!Superba prezentarea. Si poze si text - tot! Aplauze la scena deschisa!Ca o mica paranteza - terina a fost adusa pe meleagurile astea de Piscotel, ei trebuie sa-i multumim ca ne-a prezentat un desert nemaipomenit! Ca intotdeauna, este o mare placere pentru mine sa te urmaresc, sa mai aflu cate ceva despre istoria evreilor, despre sarbatori si traditii. Mii de multumiri pentru acest minunat topic! Report
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.