March 1, 201016 yr comment_23684 Anul asta vreu sa "ma încerc" în ale gradinaritului.Ce vreau sa spun cu asta..deci vreau sa bag eu semintele în pamînt,sa le fac sa creasca mari,apoi sa le scot în gradina Am seminte de: rosii diferitedovleci mari diferitilubenita pepenecastraveti diferitiardei grasi de culori diferiteardei iuti dovlecei/zucchini Din cîte am înteles,as putea deja începe sa le bag în pamînt/oale de pe acum.M-am gîndit sa le bag în paharele/ghivecele de plastic cu gaura în fund si sa le pun în mini-sera,la caldurica si muulta lumina/soare sa creasca ,iar cînd le-o veni timpul de plantat afara...sa o fac Ce ma intereseaza în mod deosebit...pot sa încep cu toate cele scrise?Cînd se seamana porumbul.?Ala stiu ca se pune direct afara în pamînt,nu în oale ca rosiile,castravetii..and Co Anul trecut,am cumparat plantele.Cu rosiile am cam dat-o în bara,din vina noastra.Le-am cam asfixiat de caldura si umiditate.Am avut un scucces fantastic cu castravetii de gradina(aia ce cresc în sus,si fac castraveti de 15-20 cm),si si cu aia mici de se tîra pe jos.Fasolea a mers bine.Mazarea nu a iesit toata,chiar foarte putina,dar ce a iesit a avut rod bun.Zucchini,a mers excelent.Zmeura,cartofi,ceapa,patrunjel,si astea au mers bine.Morcovii,nu prea au crescut..au ramas mititei.Usturoiul,nu s-a facut tot.Unele,probabil au fost înecate de prea multa ploaie,si de aia au dat coltul Gradinaritul asta care-l practic eu,este de talie mica...deci asa,cîte ceva din fiecare,pentru pofta si gustat...si ca sa avem si noi unde scormoni sanatos! Daca aveti chef de discutii despre gradinarit,va invit aici Report
March 1, 201016 yr comment_23711 Maya si eu am facut anul trecut chestia asta cu semintele plantate in vase diverse, lasate sa creasca si apoi puse in pamant afara... deci am facut rasad. Au mers bine mai toate... am inceput cu pusul semintelor in ghivece undeva dupa mijlocul lui martie. Le-am tinut la caldura si lumina, le-am udat.. si au iesit, nesperat de multe. Am lasat planta sa creasca bine, sa nu fie o chestiune firava si dupa aia am transferat-o in pamant. Am avut si rasaduri cumparate, de rosii de castraveti...la fel de roditoare, diferenta insa... cele din rasadul facut de mine, pareau... alte specii, pitice.. nu au crescut foarte mult fata de celelalte. Dovleceii s-au facut, rosiile... n-am putut manca cate au fost.. am dat in repetate randuri, ce nu s-a copt, am pus la murat(absolut minunate au iesit), castravetii de asemenea, ardeii si vinetele si greu si putin au rodit. Iar cele ce le-am pus direct in pamanat... fasolea foarte bine si spornica, mazarea.. asa si asa, morcovii la fel cum ai zis tu multi.. dar mici.. ceea ce am alfat mai tarziu ca e din vina noastra, trebuiau rariti.. o sa facem operatiunea anul asta. Ceapa, am si acum din recolta din vara... fooarte multa, fata de cat ma asteptam eu sa iasa dintr-un spatiu asa mic.Ridichi... fooarte rapide, foarte spornice.. trec la fel de repede, anul asta o sa utilizam mult mai inteligent spatiul pentru ele... o sa punem in perioade diferite... ca sa avem recolta continuua.Mai greu prin plantele aromatice... busuiocul... e usor, dar patrunjel.. marar.. mi-l mananca melcii...Am sa incerc iar anul asta, cu diverse seminte... si as vrea sa aduc din Romania, seminte de gogosari.Sa ne fie recolta bogata! Report
March 1, 201016 yr Author comment_23717 Da,morcovii nici eu nu prea i-am rarit,dar am avut cîtiva si asa..unu cea si unu ha,si au ramas la fel de mititei ca cei care erau unu lînga altul.Ridichi si eu am avut multe,dar nu o sa mai pun deloc.Ca manînc doar eu,si am avut prea multe.Uitasem de spanac!Am pus prea putin,a iesit tot si mult.A fost taaare bun fata de cel cumparat.Chiar si fata de cel care-l cumpar Bio.Al meu a fost mai fraged.Nu-mi vine pe moment cum s-a numit variatiuna aia ce am avut-o,dar o sa caut între plicurile cu seminte si o sa va spun.Oricum,anul asta o sa pun mai mult spanac!Busuioc a avut de 3 feluri,dar niciunu nu a avut aroma buna!Nu stiu de ce!Nu mi s-a mai întîmplat!Parca nu era comestibil...parca era din ala de la biserica... Tin sa mentionez ca nu stropesc legumele/fructele cu nimic.Anul asta cumpar si îngrasamînt organic.Anul trecut nu am folosit deloc. Report
March 1, 201016 yr comment_23726 Tata cumpara rasaduri din piata, pentru rosii, ardei, castraveti, varza, vinete.Fasole, bob, morcovi, marar, ceapa, usturoi, porumb, dovlecei - planteaza el direct pe ogor.Loboda iese singura, intr-o veselie - tot o taie si ea tot iese!Recolta nu-i cine stie ce, pentru ca nu prea ploua. Mai uda el, da' tot digiaba! Au fost si ani cand morcovii aveau' juma' de kil bucata si erau grosi cat incheietura mainii, ori rosiile aveau 6-700 de grame, da' mai rarut... (ca-i mai dragut!). Din cand in cand, mai gaseste dovlecei de vreo 30 cm (cand cauta bine...) Am gasit cateva "instructiuni" pe net, sper sa-ti fie de folos: [i]Realizarea rasadnitelor presupune sa dispuneti de urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat si nefermentat, pamant de rasadnita (de "telina"), tocuri de lemn, geamuri, rogojini.Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (constituind o rasadnita calda).Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, acesta intrand repede in fermentatie si ofera cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal.Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt numeroase, printre care : costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce a fost folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar.Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, trebuie sa fie pregatit inca din timpul verii, in felul urmator : dintr-un loc inierbat, pajisti, izlazuri, etc., se vor face brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se vor aseza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putea putrezii mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui loc inierbat se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face ca pamantul de rasadnita sa fie mai permeabil si mai usor. [/i] Spor la treaba si recolta buna! Report
March 1, 201016 yr comment_23728 Maya, eu zic ca e devreme deocamdata, mai ales ca tu esti mai la Nord si mai la frig ca noi. Eu pot sa-ti relatez pas cu pas ce face socru-meu daca vrei sa stii cum se misca el, si deocamdata nu se misca Acu in gradina sunt toate resturile de la ce a fost, cindva, o sa-ti zic cind ara Stefano cu plugul acela mic cu motor in toata gradina si in felul asta ce e acum deasupra devine ingrasamint organic. De regula in a doua zi de Paste planteaza cartofii pe care ii scoate apoi pe 15 august. Rasadurile unele si le face, altele le cumpara. Dar deocamdata e pauza pentru ca abia au fost 2 zile calde, dar azi dimineata erau 2 grade numai. Asta daca tu te gindesti la plantat in aer liber, ca asa am inteles eu, nu in sera. Si mi se pare ca mai tine cont la plantat si de luna, dar nu tin minte cum tre sa fie ca sa fie buna de plantat daca crescatoare sau invers. Nu stiu ce va fi anul asta cu Puffy ca a lasat-o sa faca ce vrea ea in gradina, cind o planta cre ca vor iesi scintei daca ea se duce sa-i traga plantele Report
March 1, 201016 yr Author comment_23731 Maya, eu zic ca e devreme deocamdata, mai ales ca tu esti mai la Nord si mai la frig ca noi. Eu pot sa-ti relatez pas cu pas ce face socru-meu daca vrei sa stii cum se misca el, si deocamdata nu se misca Acu in gradina sunt toate resturile de la ce a fost, cindva, o sa-ti zic cind ara Stefano cu plugul acela mic cu motor in toata gradina si in felul asta ce e acum deasupra devine ingrasamint organic. De regula in a doua zi de Paste planteaza cartofii pe care ii scoate apoi pe 15 august. Rasadurile unele si le face, altele le cumpara. Dar deocamdata e pauza pentru ca abia au fost 2 zile calde, dar azi dimineata erau 2 grade numai. Asta daca tu te gindesti la plantat in aer liber, ca asa am inteles eu, nu in sera. Si mi se pare ca mai tine cont la plantat si de luna, dar nu tin minte cum tre sa fie ca sa fie buna de plantat daca crescatoare sau invers. Nu stiu ce va fi anul asta cu Puffy ca a lasat-o sa faca ce vrea ea in gradina, cind o planta cre ca vor iesi scintei daca ea se duce sa-i traga plantele si sa le pun în mini-sera,la caldurica si muulta lumina/soare sa creasca ,iar cînd le-o veni timpul de plantat afara...sa o fac Adriana,acu vreau sa pun doar semintele în ghivecele,sa le tin într-o mini sera improvizata în gradina de acasa.Dupa ce cresc si se fac puternice,si le vine rîndul de plantat în aer liber,le duc în gradina din afara orasului. Merci de tipsul cu cartofii.Si da,ma poti tine la curent,deci urmareste-l neaparat!Merci Report
March 1, 201016 yr comment_23734 Am citit rapidulescu, iarta-ma Te informez live despre evolutia gradinaritului de aici Report
March 1, 201016 yr comment_23735 Miha, si eu pornesc rasadurile indoor in martie, dar mai spre sfirsit. Procedez asa: am niste navete vechi de cind avea cofetaria, pun polietilena in ele, pamint ingrasat si seman grosier, pe siruri. Cind da prima frunza raresc printre ele, sa ramina cite un fir pe sir, apoi cind da a doua frunza repic in vase separate. Abia dupa rindul de frunze adevarate, adica incepind cu a treia scot afara, acoperit cu folie ca sa tina cald, pe linga casa, ca sa se obisnuiasca cu temperatura. Plantez definitiv la sfirsitul lui aprilie, dar e mai bine sa fie inceputul lui mai. Daca e frig tin folie neagra: atrage ziua caldura soarelui si o reda noaptea plantelor. Pun rosii - diverse sortimente, castraveti, dovlecei, anul asta pun pentru prima data mazare mangetout, nu mai pun fasole boabe, cartofi si vinete. O sa mai dau amanunte si eu, sa ma uit ce seminte am de anul trecut, ca functie de ce am, ma orientez cu gradina. La tara tata facea rasadnita din pamint cu gunoi de grajd. Nu se formaliza prea tare, facea un cofraj din resturi de lemn si semana acolo pe portiuni, acoperea cu polietilena, mai aerisea ziua ca sa nu se inabuse plantutele. In ultimul timp primim rasadurile de-a gata, asa ca nu am mai pus la tara, doar ce am facut eu acasa, mai mult fantezii Report
March 1, 201016 yr comment_23740 Foarte bun topicul... O sa va urmaresc, gradina nu am , dar sper candva ca vom avea In schimb, eu mi-am pus in casa, in ghiveci, patrunjel si ceapa de tuns sau ceapa ciorii parca ii mai zice.. Le-am pus saptamana trecuta si vad ca patrunjelul a incoltit.. Mari sperante nu am, dar poate imi creste macar un fir de patrunjel, pentru psihicul meu ) De fapt, am o gradinita in fata blocului, dar nu pot sa ma desfasor acolo ca si asa mi-au sarit vecinele in cap cand am facut curat in gradina si am mutat niste flori dintr-un loc in altul... Da' mai bine ma duc la topicul de enervari ) Spor la gradinarit Report
March 1, 201016 yr comment_23746 Va invidiez... poate candva voi avea si eu un petecut de pamant sa ma pot desfasura... Singura chestie care am facut-o de cativa ani incoace este sa 'cultiv' marar in ghivece. Mai mult de atat nu prea pot face pe terasa mea. Spor la munca! Sorina Report
March 1, 201016 yr Author comment_23755 Spor la treaba si recolta buna!Foxyy,merci!Sper sa am bafta! Gunoi de animal nu am,dar cumpar îngrasamînt organic de la Baumarkt. Report
March 1, 201016 yr Author comment_23757 Am citit rapidulescu, iarta-ma Te informez live despre evolutia gradinaritului de aici Asa!Merci Report
March 1, 201016 yr Author comment_23759 Foarte bun topicul... O sa va urmaresc, gradina nu am , dar sper candva ca vom avea In schimb, eu mi-am pus in casa, in ghiveci, patrunjel si ceapa de tuns sau ceapa ciorii parca ii mai zice.. Le-am pus saptamana trecuta si vad ca patrunjelul a incoltit.. Mari sperante nu am, dar poate imi creste macar un fir de patrunjel, pentru psihicul meu ) De fapt, am o gradinita in fata blocului, dar nu pot sa ma desfasor acolo ca si asa mi-au sarit vecinele in cap cand am facut curat in gradina si am mutat niste flori dintr-un loc in altul... Da' mai bine ma duc la topicul de enervari ) Spor la gradinarit Ai balcon?Sau si pe pervaz de fereastra...poti semana în ghivece,busuioc si iarba ciorii,oregano,salvie,ardei iuti..chiar si rosii pitice Report
March 1, 201016 yr Author comment_23760 Va invidiez... poate candva voi avea si eu un petecut de pamant sa ma pot desfasura... Singura chestie care am facut-o de cativa ani incoace este sa 'cultiv' marar in ghivece. Mai mult de atat nu prea pot face pe terasa mea. Spor la munca! Sorina Astea nu merg? Ai balcon?Sau si pe pervaz de fereastra...poti semana în ghivece,busuioc si iarba ciorii,oregano,salvie,ardei iuti..chiar si rosii pitice Report
March 1, 201016 yr Author comment_23762 Miha, si eu pornesc rasadurile indoor in martie, dar mai spre sfirsit. Procedez asa: am niste navete vechi de cind avea cofetaria, pun polietilena in ele, pamint ingrasat si seman grosier, pe siruri. Cind da prima frunza raresc printre ele, sa ramina cite un fir pe sir, apoi cind da a doua frunza repic in vase separate. Abia dupa rindul de frunze adevarate, adica incepind cu a treia scot afara, acoperit cu folie ca sa tina cald, pe linga casa, ca sa se obisnuiasca cu temperatura. Plantez definitiv la sfirsitul lui aprilie, dar e mai bine sa fie inceputul lui mai. Daca e frig tin folie neagra: atrage ziua caldura soarelui si o reda noaptea plantelor. Pun rosii - diverse sortimente, castraveti, dovlecei, anul asta pun pentru prima data mazare mangetout, nu mai pun fasole boabe, cartofi si vinete. O sa mai dau amanunte si eu, sa ma uit ce seminte am de anul trecut, ca functie de ce am, ma orientez cu gradina. La tara tata facea rasadnita din pamint cu gunoi de grajd. Nu se formaliza prea tare, facea un cofraj din resturi de lemn si semana acolo pe portiuni, acoperea cu polietilena, mai aerisea ziua ca sa nu se inabuse plantutele. In ultimul timp primim rasadurile de-a gata, asa ca nu am mai pus la tara, doar ce am facut eu acasa, mai mult fantezii Ralu,stiam si eu ca se seamana în rindulete ,apoi se despart si se baga în ghiveci/sau oale asa îi zicea pe la noi la tara.Era o masinarie unde bagai plantuta,iar masinaria o baga într-o bucata de pamînt cilindric,caruia îi zicea oala Ei,si plantele in bucata aia cilindrica de pamînt veneau aliniate în rînduri una lînga cealalta,si se acopereu.Adica se aflau în PAT Pat,era un cofrag de lemn cu pamînt,acoperit cu capace de nailon pe schelet de lemn.Cînd era cald,peste zi se lasau întedeschise sa circule aerul... Acu sa revin la caii mei. Ce ma întreb eu..nu se poate sari rînduletele,si planta semintele direct în ghivece?Cîte 2-3 seminte..?Iar ghivecelele astea sa stea în sera,sau paturi de alea acoperite cu nailon?Si cînd se fac mari,în functie de vreme/sa le pantez de acolo,afara în gradina..la aer liber..?... Report
March 1, 201016 yr comment_23791 Despre porumb.se seamana direct afara,cand [b]in sol sunt 10 grade.[/b]E sensibil la ingheturi tarzii.La noi se spune ca poti sa-l semeni cand infloreste Porumbarul(prunus spinosa).E barometrul taranilor.Arbustul ala care are flori mici albe si multe,iar toamna are niste fructe mici si foarte acre (astringente). Mazarea,fasolea,e bine sa o hidratati in apa cu 24 de ore inainte de semanat.Procentul de prindere va fi mult mai mare. Usturoiul,daca nu e pus din toamna si nu are samanta mare si de calitate, nu prea merita pus.Eventual pentru usturoi verde. Gradina mea e mica.Eu pun rosii de 2-3 feluri,castraveti cornichon,salata,cepa verde,mazare,dovlecei.Cartofi,radacinoase,nu pun ca suntem doar noi 2 si nu merita efortul.Cat mancam,iau din piata.Ridichi mananc doar eu asa ca nu pun. In general pun rasaduri primite sau cumparate,dar anul trecut am pus samanta de rosii,salata si castraveti,in pahare mici,tip iaurt,direct afara prin martie .A fost cald si am avut noroc,ca nu au inghetat.Noaptea le acopeream cu folie,iar ziua le dezveleam si le udam.Apoi in mai le-am plantat si le-a mers fosrte bine.Balul acela mic de pamant,le-a ajutat sa nu sufere la transplantare.Singura problema e ca rosiile la noi nu merg nestropite.Le ataca mana si mor de pe o zi pe alta. Anul acesta a pus gunoi de grajd din belsug pe gradina .Sper sa fie si rezultate. Tinem aproape si ne mai sfatuim. Oricum e mare diferenta de clima de la mine....... la Raluca.Cand eu seaman,ea recoltaza.https://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/biggrin.gif Report
March 1, 201016 yr Author comment_23805 Pisco,merci mult de informatii! Habar nu am cînd înfloreste porumbarul,si nici cînd are solul aproximativ 10 °C ...ma gîndesc ca prin mai?..Oricum,nu e asa important,ca nu saman un cîmp întreg,ci o sa pun doar 10 popshoi,asa sa se bucure Denise Report
March 1, 201016 yr comment_23808 Da in Mai.Eu am pus intr-un an malaihttps://forum.artaculinara.ro/public/style_emoticons/default/biggrin.gif decorativ care nu creste mare,dar face stiuleti colorati.Avea boabe galbene,rosii,negre,ca un mozaic. Am mai pus pe gard dovleci decorativi.Atatia s-au facut ca am dat la toti vecinii si prietenii.Au tinut in casa pana in primavara viitoare cand i-am aruncat ca ma plictisisem. Numai sa avem noroc de vreme buna,si experimentam si anul asta.Ca eu in fiecare an incerc ceva nou. Report
March 1, 201016 yr comment_23812 Nu mai editez. Maya, Fa o poza si arata-mi si mie mini-sera ta.E ca a lui Peter,sau ai improvizat ceva. Ma intereeaza si pe mine un sistem practic si ieftin. Rasdnita -Solar,nu fac ca nu merita pentru 50-60 de rasduri cate pun eu.Poate un tunel mic,de cativa metri.nu stiu,ma mai gandesc. Report
March 1, 201016 yr comment_23839 Sorina si fetele care au balconas sau terasa, pe un pervaz, daca aveti si daca puteti, se pot planta lejer plantele aromatice: patrunjel, marar, erba cipollina, salvie, rozmarin,tarhon si asa mai departe, unele dintre ele daca nu au inghetat si nu s-au uscat pe timpul iernii rasar singure in primavara urmatoare.Eu am pus deja de 2 ori rosii pe terasa si ies foarte bine, asta daca aveti loc si daca nu va deranjeaza sa aveti rosii in loc de flori Si Carmella a plantat pe balcon rosii deci se poate. Report
March 1, 201016 yr Author comment_23847 Nu mai editez. Maya, Fa o poza si arata-mi si mie mini-sera ta.E ca a lui Peter,sau ai improvizat ceva. Ma intereeaza si pe mine un sistem practic si ieftin. Rasdnita -Solar,nu fac ca nu merita pentru 50-60 de rasduri cate pun eu.Poate un tunel mic,de cativa metri.nu stiu,ma mai gandesc.Nuuuu,nu ca sera lui Peter!Asa sera în gradina de acasa nu pot sa pun,ca nu am gradina mare,si prefer sa am liber ..adica gazon si flori,tuia,si tufe de gard viu...sa se distreze motanii Mini sera mea,este ceva improvizat în gradina de acasa,ceva ca sa nu se vada din avion Iar la gradina din afara orasului,care iar nu e mare,construieste barbatu-meu o sera ca la tara.Anul trecut am avut una cumparata,din schelet/tevi de metal si "costum" de folie din aia groasa cu ceva ata în ea,dar este prea mica.Nu mai am pozele de anul trecut pe laptop,ca ti-as fi aratat.Deci a fost ceva ieftin.Asta ce o face Dan,o sa fie ieftina de tot..hand made ,pentru ca acolo nu pot pune sera de 1000 de euro,ca nu as vrea sa o gasesc sparta..sau sa nu o mai gasesc deloc Report
March 1, 201016 yr comment_23852 Pun niste informatii culese de pe net, adunate in ani, nu mai tin minte de pe unde, dar cred ca de pe Hub-ul C-zone... Ardei gras În cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd.Soiuri· Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. · Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin · Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat.Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi. Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai).Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare.Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib.Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc.Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau. Dovleceii Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve.Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri.La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib.Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei.Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena.Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti. Despre rosii (sau tomate) Rosiile reprezintã una din principalele culturi din grãdina de legume, datoritã fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantitãti de substante hrãnitoare. Într-un kg de rosii se gãsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultivã? · Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rãsãrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" · Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? · Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. · Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz?Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai ales.Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina.Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib.Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.Nu se stropesc direct plantele!Cum se îngrijeste cultura de tomate?Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând, pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime.În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: · Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. · Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. · Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. · Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri. Despre salata Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, UrechiusaPentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, ArgesPentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar.Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior. Despre ridichi Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna.Ridichi de luna- soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheataRidichi de vara- soiuri: Din Tara Bîrsei, Bere de MunchenRidichi de iarna- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate.Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august.Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior.Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare. Report
March 1, 201016 yr comment_23857 Despre morcov si patrunjel De la aceste plante se folosesc radacinile, iar de la patrunjel se folosesc si frunzele, care sunt foarte bogate in vitamine si dau un gust placut mancarurilor prin aroma lor.Terenul pentru aceste culturi trebuie lucrat adanc din toamna la 25-30 cm adancime, si bine ingrasat cu gunoi de grajd. Primavara devreme solul se niveleaza.Se seamana primavara cat mai din timp, in randuri la 20-30 cm. La 4-5 randuri se lasa o carare de 40 cm pentru a usura raritul si prasitul. Pentru 1000 mp de cultura sunt necesare 0,8-1 kg de samanta de morcov si 0,6-0,8 kg seminte de patrunjel.Pentru a grabi rasarirea samanta se tine in apa 2-3 zile inainte. Adancimea de semanare este 1,5-2 cm. Este bine ca randurile semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita sau pleava, care protejeaza cultura si impiedica formarea crustei, in special dupa ploi.Dupa ce plantele au rasarit se face o prasila printre randuri si se plivesc buruienile. Raritul se face de 2 ori, prima oara cand plantele au 5-6 cm, lasand 1 fir la 3-4 cm, apoi cand radacinile sunt de un deget grosime, lasand 1 fir la 4-6 cm.In caz de seceta cultura trebuie udata asa fel incat apa sa patrunda la adancimea de 8-10 cm, repetand udarea la 6-7 zile. Odata cu udarea se poate face si o ingrasare suplimentara intre randuri, in santulete de 5-6 cm.Se pot obtine 1500-3000 kg morcov si 1000-1500 kg patrunjel la 1000 mp.Soiuri mai raspandite:· Morcov: Carotte de Paris, Nantes, Cartel, Chanteney, Urias de Berlicum · Patrunjel: ZaharatDin aceeasi grupa face parte si pastarnacul, a carui cultura se face in mod asemanator cu cea a morcovului si patrunjelului. CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii.· Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei.Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator.Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de apa (caba)Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze.La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verde Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. Castravetii. Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda).Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand.Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel.Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita.De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp.Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina.Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison.Ingrijire:Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib.Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc.Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. Report
March 1, 201016 yr comment_23861 Miha, in linii mari poti sari pasul cu semanatul si repicatul, plantind direct in vas individual, insa ai nevoie de spatiu. Bine, acum depinde si de cite plante vorbim, ca eu la tara pun si cite 100 cuiburi de rosii, si nu pot planta individual, ca nu am atita spatiu. INsa aici la Buc plantez si eu in masura posibilitatii doar in ghivece, ca aici gradinita e tare mica. Dovleceii i-as pune direct in pamint, nu m-as mai incurca cu rasad. La fel fasole, mazare, porumb. As pastra rasad la: rosii, castravete, vinete, ardei. Report
March 2, 201016 yr Author comment_24027 Merci,Ralu Eu nu pun de ordinul sutelor,si da..doar rosii,castraveti,ardei..astea le bag în paharele de plastic.Fasole,mazare,porumb...verdeturile,radacinoasele..etc..astea vin direct în gradina Report
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.