Lapona Enigel

M-am desumflat Glumesc! As long as you're all happy Cum arata cu siropul ala... Dar si farfuria e de expozitie ... Am adaugat-o pe lista de pofte , cred ca urmeaza dupa ce fac altceva ce ma bantuie de cateva zile ... A iesit super, e adevarat si si misto grav la gust. Dar nu ma pot apropia de ea...am pasat-o la altii. Farfuria e misto tare, dintr-un set de desert de la Tschibo. Eh, acum nush cati anisori , vreo 10, l-am luat, am scos din el doar farfuria asta de desert, o ceasca si farfuriuta de cafea si una de espresso. A doua zi am spart ceasca de cafea...restul serviciului e intact in cutia lui. Am , cred, vreo 5 din astea - set de pahare, cesti, farfuriute. Scos doar o piesa sa ma uit la ea, sa etc. bang! data de pamant, sparta, ori ciobita Pai sa nu mori incet?

Ei, asta intelesesem. Ma gandeam ca poate or da peste tine dintr-un anumit motiv cu ochisori Nu am mai avut de multa vreme o veste din asta pe forum

Hhhhmmmmmmm... Nush cum sa inteleg asta

Pofta aaaaaam, oho! Dar abia ma pot atinge de ea pentru ca nu o mai diger de-loc Nici eu nu mai apuc sa o rastorn, dar de data asta am vrut s-o fac à la carte si fiarta pe bain marie ca sa vad daca iese ca in poze. Si a iesit.

Ca sa-mi treaca poftele provocate pe aici:

Astia-s mucenicii lor ?

Nu am avut ocazia să-l miros pe cel de frezii, de altfel nu am mirosit de la ea decît un parfum de vin, eram tare curioasă, și pe acesta pentru ”Carmen” Nu seamănă cu niciun parfum de parfumerie pentru faptul că nu are niciuna dintre notele alea de parfum comercial, e ceva foarte aromat, ”plutesc” altfel mirosurile, asemănător celor orientale. Greu de explicat Inteleg. E normal sa nu fie "comun". Ar fi de acord sa imi trimita o mostra din cel de frezie? Ii platesc si si transportul. O întreb. Dar probabil că va trebui să îl facă, nu cred că ține ceva gata făcut. Multumesc, astept vesto atunci. Vesti*

Cum sunt aia muntenesti? Uite, Dragos. Si , si mai deliciosi decat acestia, textul atasat te unge la suflet...Sursa fotografiei este Razvan Turcanu iar textul scris de Crin-Triandafil Theodorescu, de pe facebook, grupul unor oraseni mutati la tara. =AZVkQnGAiIhF3eAG1NVqNjTTmkfhsV6bth7Apd0Mfs5Fm4-aAlXhPKYnYLMJ_GhBqrZc_Fo3jE8uJjcplZN73JE0V3-h6ZmY7VpYSuox5jpZrje_AhEJ063ZM2fHSaNcPeFG5oIIv7iNoy28ZyyjnvYDPNvlA7Cg-XMB_0vvSqyeYWtPpUueTrNiIofEFzVoZN_diyAtMTBLGfcZsw9CNNE_&__tn__=-UC*F"]Crin-Triandafil Theodorescu =AZVkQnGAiIhF3eAG1NVqNjTTmkfhsV6bth7Apd0Mfs5Fm4-aAlXhPKYnYLMJ_GhBqrZc_Fo3jE8uJjcplZN73JE0V3-h6ZmY7VpYSuox5jpZrje_AhEJ063ZM2fHSaNcPeFG5oIIv7iNoy28ZyyjnvYDPNvlA7Cg-XMB_0vvSqyeYWtPpUueTrNiIofEFzVoZN_diyAtMTBLGfcZsw9CNNE_&__tn__=%2CO*F"]9tmSSl MpSimaorchg nagrist 19igh:Sf4onr3fedS · Tata mânca mucenici și mucenicii îmi displăceau deplin. Se închina de trei ori, scurt, pe furate, ca brăilenii din portul unde crescuse, și pe fața lui citeam o teamă mare și Tata părea mic și umil. Umil, dar tare frumos mai părea. Și după ce se închina fulminant se așeza la masă, privind în gol și șoptind un ”Doamne ajută” larg cât un orizont de mare. Era un om plin de tabieturi, dar mâncatul mucenicilor în 9 Martie le întrecea pe toate. Că nu era nimic de înțeles în supa aia dulceagă, în opturile alea de aluat fiert pe care Tata le învârtea cu lingura, privind mereu în gol. Visam ciocolată. Asta visam atunci, nu zeamă de nucă și aluat fiert îndulcit cu zahăr de pe cartelă. Și nu era nimic de înțeles, dar deși nu era de înțeles, surprinsesem două chestii tulburătoare în povestea mucenicilor; că nu-l deranja că nu mâncam (”hai Tată, nu mă obliga, chiar nu-mi plac!”), și golul din privirea lui. Că nu mâncam. Învârteam lingura în mucenici prefăcându-mă că-i mestec, până se termina tot circul ăla jenant. Nici nu era de mâncat, simțisem asta, nu ne strângeam la masă să mâncăm mâncare, era un ceremonial și faptul că nu-i surprindeam înțelesurile îmi tăia pofta de mâncare. Și acum sunt la fel de ignorant; când nu înțeleg ceva, mă ridic și plec în altă lume unde pricep măcar puțin. Dar Tata mă răbda nemâncând, doar privindu-l. Știa ceva. Și s-a dus Tata, s-a dus. Ochii lui albaștri ca Egeea s-au stins în palmele Mamei, iar Mama, în brațele căreia muriseră sute de oameni, s-a oprit și n-a mai știut să facă nimic. Așa e când te desparți de tine, nu mai știi să faci nimic. Am rămas în locul lui, și în locul meu e Mihai. În ziua asta, de nouă martie, îmi crește o carne tremurândă pe suflet și din gură-mi cad oftaturi, în salbă îmi cad, neîntrerupt. Între timp am înțeles totul; că nu în gol se uita Tata, mâncând mucenicii, ci se uita la Bunicul, cum se închina mâncându-și porția lui de mucenicie. Și că de asta era fericit că-l priveam, că-n golul din privirea lui mă vedea pe mine acum, stând în capul mesei și privindu-l dincolo de moarte, privindu-l cum măncâncă mucenici cu Bunicul, cu Străbunicul și cu toți cei patruzeci de sfinți din Sevastia. Lui Mihai nu-i plac mucenicii, nu i-au plăcut niciodată. Mă privește razant și se foiește, așteptând să se termine povestea asta mistică și să se întoarcă la ale lui, care or fi alea. Dar în fiecare an sunt mulțumit că acceptă să stea la masă când mănânc mucenici. Într-o zi va fi în locul meu și va privi în golul supei și va vedea că pentru cine iubește nu există ger, și iadul nu-i decât o supă îndulcită cu veșnicia lui Hristos. E târziu deja, decidem să ne așezăm la masă și să mâncăm mucenici. Mi-am pus pe suflet zăpada tuturor oftaturilor din lume, mi-am pus-o. Și se deschide ușa brusc și-apare Mihai, ”Dumnezeule Mare, ce cauți acasă, fiule, trebuia să fii la Cluj, nu?” ”Am venit să te văd cum mănânci mucenici, tată, nu puteam să te las să mănânci singur...” Și asta nu e tot. Îmi mai cade inima o dată și se izbește drept de cer și se umple de lacrimi. Roxana, frumoasa lui, îmi întinde un borcan cu mucenici, ”v-am făcut mucenici, cum face Mamaia la noi, în Oltenia...”, și-mi cumpără toată inima cu un litru de apă dulce în care plutesc opturi infinite de aluat. Și ne rugăm. După tradiția familiei, eu încep rugăciunea, apoi îl lovesc cu cotul pe Mihai, el continuă un timp și cotul lui transmite rugăciunea Roxanei, apoi cotul lui Mihai îmi dă dezlegarea la binecuvântare, ”Doamne Iisuse Hristoase, binecuvântează masa acesta...”, și ne așezăm în jurul lacului din Sevastia și-l sorbim dintr-o sorbire, și parcă niciodată n-a fost mai pascală masa asta rituală, parcă niciodată, și morții Roxanei din Oltenia vin în Năsăud cu noi și supa e plină de ochii alor noștri, plânși de dor și de promisiunea că ne vom revedea, că Hristos a înviat și-a călcat moartea cu moarte și pentru cine iubește nu există sfârșit și nici uitare nu există, nu... Cu gandul la infiniturile din strachinile romanesti, sa bem o cacea si sa ne punem pe treaba ca-i târliu si vineri iar. Cine doreste un ceai, va rog!

Neata lume!!! Clau, ce-mi place ce ai tu acolea! Dexter! Roger, Captain!

Nici pe departe, draga mea! Am senzatia ca nu stiu ni-mic, ca sunt bata...ca abia acum incep. Probabil ca asta a tinut patima asta a mea mereu vie. Este cea mai adanca, viscerala , grava si si tenebroasa (ca deh, coasta )) ) pasiune a mea. Dar am tone de invatat inca!!! Visez sa merg o data in Grasse si o data in Oman si sa fac un perfume-safari Si, ca sa iti raspund la intrebare, da!!! As face parfum dar as face ca parfumeurii de renume, sa imi dau coate cu de-alde Christopher Sheldrake. Am vazut pe arte un documentar despre lemnul de santal din Noua Caledonie si rolul lui in industria parfumeriei. S-ar parea ca e un rising star. Penru cine mai intereseaza: https://www.youtube.com/watch?v=AczRPdaMwjs

Nu am avut ocazia să-l miros pe cel de frezii, de altfel nu am mirosit de la ea decît un parfum de vin, eram tare curioasă, și pe acesta pentru ”Carmen” Nu seamănă cu niciun parfum de parfumerie pentru faptul că nu are niciuna dintre notele alea de parfum comercial, e ceva foarte aromat, ”plutesc” altfel mirosurile, asemănător celor orientale. Greu de explicat Inteleg. E normal sa nu fie "comun". Ar fi de acord sa imi trimita o mostra din cel de frezie? Ii platesc si si transportul.

Nici io...am trei pungi cu din aia muntenesti luate de vreo trei ani...nici acum nu am reusit sa ii fac ))) Or mai fi buni, n-or mai fi?

Am inteles Eu o sa scot dihania aia din boxa si o dau ca a facut umbra degeaba )

Da, mi-aduc aminte. Eu tot cred ca ai nimerit ce nu trebuie Eu am gasit azi la galantar niste pungute cu un amestec de crevete, cateva inele de calamari si scoici. Am luat de proba si o sa mai iau ca mi se pare super ca sunt portionate perfect pentru salata.

Fructe de mare pe salata verde si radicchio. Fructele facute in putin ulei de masline cu o jumatate de esalota calita si un catel de usturoi zdrobit in uleiul incins, apoi presarate cu mult patrunjel. Salata finisata cu parmezan si muuuulta zeama si coaja de lamaie.

Foaaaarteeee! Cand iti dai seama ca nu ai mai nimic in frigi si faci si tu ce poti cu ce ai...

Sunt o impotenta Dar nu inteleg de ce pe paginile anterioare le vad. Voodoo.

Foarte mult imi place chestia asta! Eu am o masinarie din aia de taiat ... sta in boxa de cand am primit-o...Voi taiati la mana carnea asa subtire? Si lamaia?

Da, imi amintesc , cea care face si parfumul de frezii. Ai avut vreodata ocazia sa il mirosi pe acela? Sa il porti happy pe acesta al tau personalizat! La ce te referi mai exact cand spui ca nu arata ca un parfum de parfumerie?

Fete, deodata nu mai vad pozele de pe forum. Imi apare o banda gri pe care scrie ca e redimensionat la nush cat si sa dau click sa vad. Wtf? Aveti idee de ce? Nu am addblocker la forum...nu am schimbat nimic. Edit...acuma nu mai. Nu mai inteleg... Deci, uneori, cand deschid, nu vad fotos, arata asa:

Asa cred eu ca miroase in rai! Lapo, eu ma laud cu zambilele si tu tot tuia o vezi? Am primit-o de Craciun, stropita cu o ceara care imita zapada si tot incerc s-o elimin, sa ramana frunza verde. Pai mi se pare mica si viteaza, modesta ea acolo printre maiastrele de zambile . Aaa, nu stiam ce e cu albul ala pe ea. Oare daca ii dai cu föhnul cu aer caldut nu se topeste ceara aia ?

Vaaai ce nebunieee! Imi imaginez cam cum miros lacramioarele acelea Bella, ce-mi place tuia aia mititica a ta

l-am luat pe amazon 14,80 € nu stiu sa zic a ce miroase dar e proaspat "fresh" si extrem de placut Ce tareeee! Abia acum vad asta! Ma bucur ca iti place! Se duce cam rapid, na...cel putin la mine, ca eu am faze fulger. Dau peste unul din asta , imi place, si il folosesc pe post de "colac de salvare" (ma scoate din anumite stari de fond) sau "schimbator de viteze/macaz" - daca sunt intr-o apatie, nu am chef de nimic, am o groaza de cap si nici o tragere de inima sa fac...bag din ala! Torn si cateva picaturi in cafea Glumesc, poate ma crede vreo cineva pe aici pe bune si va mai am pe constiinta. Asadar, se duce räpiejor, dar e de nadejde. Sa il porti vesela! No, ramanem la categoria parfumuri afordable ( accesibile la pret) . Nu stiu daca am mai povestit...parintii mei au avut decenta si intelepciunea sa ne lase sa fim autonome cat se poate financiar, lasandu-ne sa ne giram alocatia. De aia nu s-au atins nici unul iar daca se intampla vreodata sa ramana ei in pana, ne cereau cu imprumut, ne dadeau banii inapoi la termen No, si ia ghici si ce imi luam eu din alocatia mea? V-ati prins: parfumuri si deodorante In apropierea bacului dadusem peste un deodorant care mi-a facut cu ochiul din prima : un tub auriu bronz cu numele pe el in litere gold: Parfum d'Or! Wow! Ce sofisticat mi s-a mai parut mie atunci, ceva asa, de clasa superioara, accesibil nu oricui . Il gaseam in Iulius Mall in Iasi. Logic ca mi-am dat o parte buna din alocatie pe el. L-am luat de doua ori la rand si ma dadeam cu el doar in seri speciale, la o petrecere, la o intalnire cu prietenii mai deosebita, asa, gen duminica seara, cand ne faceam toti eleganti si frumosi si plecam in gasca in oras, prin Copou. Ceva sofisticat, mi se parea mie, pentru doamne in toata varsta nu pustoaica de mua. Ndah aveam tupeu. Mai tarziu, cand eram deja la primul meu salar , am vazut sticla de parfum. Tot in Mall. Tot in Iasi. Si cu toate astea, nu am ajuns sa il iau niciodata...de ce? Pentru ca este un parfum de doamne in varsta, dulceag, poate chiar desuet , as putea spune. Imi aduc aminte ca - parca tot aici - se iscase o minidisputa vis-à-vis de parfumuri si varsta la care sa le porti cand am spus ca Chanel No. 5 este pentru doamne de la o anumita varsta in sus...si au aparut replici de genul ca nu e adevarat, ca bla bla...well. Evident ca fiecare are autonomia absolut inalienabila sa isi puna pe ea orice esenta oricum, oricand, la orice ora din zi si din noapte, in orice cantitate doreste. Dar, eu vorbesc parfumeza , deci stiu. Miros, deci exist Si...in cautarile mele de timp pierdut, dau, la un moment dat, acum vreo nush cati ani, peste el pe net. Nici atunci nu l-am comandat. Abia cum m-am hotarat sa il comand. Concluzia? Calatorie inapoi in timp, atatea revelatii si viziuni pe care atunci, la varsta aceea, nu aveam cum sa le detin. Insa...mai am de trait vreo alti macar 30 de ani ca sa il pun pe mine Si, s-ar putea ca si atunci tot cu Chanel Chance sa ma dau, tot Black Sabbath, Led Zep, Skid Row , Deep Purple si Judas Priest sa ascult si sa am , in sfarsit, carnet de motor...Ori, cand se duce porcaria asta de pandemie, sa imi pun o rochie cu crinolina, ma duc la carnaval la Venetia si ma dau cu el. E facut in 1986. Si inca mai rezista pe baricade. Respect! So, ladies, vi-l prezint pe Parfum d'Or - o creatie spaniola , care reflecta dulceata regiunii , soarele ei, impletitura de oriental si european. Este dulce-floral, cu esente de flori de portocali si mandarini, violete, pruna, piersica, iasomie. Mie parca iasomia, pruna si violetele imi sar in nari. Pretul variaza intre 20 si 30 euro, in functie de unde il gasiti.

Eu m-as urca pe pereti 5 ore...cred ca sunt una dintre putinele femei care nu agreaza deloc sa petreaca timpul la coafor Dar, la mani-pedi si masaje , daaaaaa! Mi-a ajuns si mie samponelul, 50 de g, e mic rau. Sunt curioasa cum se comporta, dar deocamdata m-am samponat cu cel pe care il am, normal, in ship de plastic. Ma impac bine cu el, imi da o stralucire si volul wow la par, dar nu imi place ca mi se pare ca se ingrasa repede parul dupa el...acum na, se poate ca asta sa se intample si din cauza altor factori , nu neaparat sa fie doar samponul de vina... Eh, asta coastäh aproape unshpici euro 500 ml...asta de la Santé, aproape 5 euro 50 g... acu matematica o faceti voi. Sunt curioasa sa vad daca se justifica pretul de cinci ori mai mare al astuia solid.

Buna dimineata , fete! Sa aveti (mai ales) astazi o zi cu inima usoara si un zambet atarnat de coltul buzelor! La multi ani de 8 Martie! Sa ne iesi cosar in drum,Griji, necazuri si durere, Sa dispara ca un fum,Da-ne soare si placere! Si, ca sa incepem bine saptamana: