adi_edi

Eu intru pe forum aproape zilnic dar n-am timp sa postez, din pacate (sau din fericire ?) mi-am gasit serviciu, vin tarziu acasa si nici macar in weekend nu apuc sa fac nimic din ceea ce imi place. O imbratisare pentru toate , si va multumesc ca m-ati inspirat de atatea ori. Dora, am vrut doar sa te rog sa explici (daca n-ai facut-o pana acum, n-am citit alte subiecte), cum ai facut ornamentele la ultimul tort. Eu mi-am salvat mai demult o poza (un detaliu de la un tort facut de o cofetarie pentru o nunta regala, cred), cred ca era pasta de zahar (sau fondant) si royal icing, asa ai folosit si tu? Detaliile de la tortul tau sunt, ca de obicei, foarte delicate, iar tortul tau ar face cinste oricarei cofetarii... regale.

Am vazut subiectul cu Shepherd's Pie, si m-am gandit ca as putea sa fac o surpriza... culinara unui musafir pe care o sa-l avem de Craciun. Ce mancaruri cu specific scotian as putea face? Sau ceva dulce (in afara de fruit cake)... Cu ocazia asta m-am mai gandit ca Mancarurile din bucatariile lumii ar putea fi organizate un pic, pe zone geografice, e doar o sugestie.

Io am, de o saptamana deja, stai sa caut pozele! Am cumparat un pom micut, sa ajunga copiii pana in varf sa-l impodobeasca. Vad ca n-am poze cu "produsul final", doar faza de "fabricatie". Inca n-am impodobit prin casa, am pus doar ici-colo un glob de sticla, un spargator de nuci...

Nane, te compatimesc sincer. Nu stiu in care parte a baii e cabina ta de dus si alte detalii, dar iti spun ce a facut mesterul la noi. Pentru ca tevile se puteau accesa si de pe hol, nu doar din baie, mesterul a "decupat" peretele pe hol, a sudat ce a avut de sudat, pe urma am reparat peretele, deci faianta a scapat nevatamata.

Ramy, felicitari! Maya

Maya, poti sterge postarile mele?

ooops, sotul din dotarte m-a derutat cu ora, dar nu-i bai, data aviatoare...

Dupa calculele mele, inca mai am sanse sa trec linia de sosire la concurs. Dupa ce am vazut pe aici, nu prea am sanse de castig (dar nu pentru asta particip, cantar electronic am in dotare), mai ales ca eu si cuptorul actual nu ne cunoastem inca bine si desertul s-a rumenit un pic cam mult... pe fund... Dar daca tot am facut "ceva dulce"... de ce nu? Reteta o am de la un coleg filipinez, iar o prietena mi-a zis ca seamana la gust cu un "dulce" din copilarie, gris cu lapte pane (eu nu am mancat niciodata asa ceva deci nu pot sa confirm). Deci, simplu de tot: Cassava cake 1 kg cassava (manioc sau yuca) rasa (eu am cumparat congelata, gata rasa) 450 ml lapte condensat, indulcit 800 ml lapte de cocos 2 linguri unt moale Se amesteca toate ingredientele, se unge o tava cu unt, se toarna compozitia, se da la cuptor pentru o ora la 180 C (350 F), pana se rumeneste. Se lasa sa se raceasca inainte de a se taia.

Aaaa, pai fetelor, musai sa ma prezint si eu. Mai ales ca recent mi-a trimis o prietena poza tortului pe care i l-am facut pentru nunta acum vreo cativa anisori buni... Am crezut ca nu vad bine, ca si uitasem de "minunatia" aia. Eu am facut asa cevaaaa??? ... Si m-au napadit amintirile, cum din pricina cremei din frisca si fructe, icing-ul (de cumparat) cu care am imbracat tortul a inceput sa se transforme pe ici, pe colo, in... sirop... Asa ca am trantit pe tort ce mai aveam prin bucatarie si am fugit (vorba vine, ca se cam clatina magaoaia) cu el la party, care se tinea in acelasi bloc, cu un etaj mai sus. Dar, ca si alte fete, am fost tare mandra de ce a iesit. Va rog sa admirati multitudinea si varietatea zorzoanelor si culorilor si maiestria ornamentelor (mirii sunt din plastic). Si sa nu cumva sa va prind ca nu radeti... ... si mai departe, niste chestii mai recente, pare-se ca mi-am mai revenit un pic...

Puneti-ma si pe mine pe lista, va rog!

Condoleante, Foxyy... Am plans cand am citit randurile tale. Din pacate inteleg prin ce treci, cosmarul meu a inceput acum aproape trei saptamani... Nu mai pot scrie ca deja mi s-a pus alt nod in gat.

Draga KikenHana, nici nu stii ce bucurie mi-ai facut ca ai postat reteta asta! Noua ne plac foarte mult, noi le cumparam gata facute si taiate in 2 , insa cand am citit pe punga ce contin m-au luat transpiratiile. Am incercat sa caut unele fara conservanti si alte adaosuri, ce am gasit nu le prea plac copiilor. Mi-am zis sa caut pe Internet o reteta, dar acum am mura-n gura. Am sa incerc reteta ta cat de curand, numai sa trecem de nebunia mutatului.

Dragos, si eu am una bucata carnatareasa, pentru ea nu-i leguma ca carnatu'. De aia nici nu am prea trecut in ultimul timp pe la magazinul romanesc, ca-i pericol. Cat despre raspunsurile mele, eu zic ca-s... logice, de fapt ii un fel de reactie de aparare. Il certam pe taica-su ca nu-i atent la ce zice copilu' (si-o dat drumu' la vorbit tarziu, pe la 3 ani), mie imi placea de numa' sa "discut" cu el, ca doara abia am asteptat. Dupa aia am inceput sa fac si eu ca tata-su, "ihi" si "mda", ca aveam impresia ca vrea sa recupereze ce-o pierdut si nu mai faceam fata. ... si daca veni vorba de "amintiri din copilarie", legenda spune ca taica-meu era acasa numai cu cele doua printese, dintre care una era inca bebelus (sora-mea) iar ailalta avea vreo doi ani si ceva. Cum sora-mea o inceput sa-si arate din fasa personalitatea, l-o adus pe taica-meu intr-un asa hal de disperare incat ar fi zis: "daca nu taci te arunc pe geam", iar eu, gata sa-i ajut oricand pe cei in nevoie, am ripostat: "sa nu o arunci ca... i se murdareste costumasu'!"

Fiu-meu, pe la 4 ani jumate, cand nu mai prididea cu tirul intrebarilor: - Mami, apa de ce nu ia foc? Pentru ca e lichida? Dar focul cum este, solid sau lichid? Raspunsul l-a dat tot el: - Nu e nici lichid, nici solid, e... fierbinte! Raspunsul meu: - Taci din gura si mananca, altfel te intrece sora-ta!

Offf, de n-ar fi birocratia asta... M-am bucurat cand am aflat de cele ce v-am scris mai sus, ca ii scuteste pe ai mei de o cheltuiala; din pacate datorita fazei in care este acum boala tatalui meu, nu stie cand are si cand nu are nevoie de perfuzii, asa ca pana la urma platesc o sora de la spital sa vina acasa cand e nevoie. Multa sanatate tuturor, sa nu aveti nevoie de asa ceva!

Ieri ne-am dus sa vedem niste case/blocuri (vrem sa ne mutam), la inceput cel mare (7 ani) era foarte entuziasmat. Cand ajungem la prima adresa zice: - Credeam ca o sa fie mai interesant, cand colo - same old Canada! Intr-o zi am iesit din baie numai in sutien si chiloti, cred ca a sunat telefonul (nu fac caz daca se intampla, dar de obicei nu apar dezbracata in fata copiilor). Pe aia mica (4 ani) o pufneste rasul: - Mami, ai uitat sa-ti pui... sosetele!

Alaltaieri am reusit sa adaug la palmares una din ispravile de care nu credeam ca voi avea parte: intrarea prin efractie in propria casa. Cand am vazut ca nu pot deschide usa, clanta fiind blocata, mi-am adus aminte de Julix & co. Dar pentru ca inainte de folosirea violentei mai aveam cel putin o varianta, am zis sa o folosim. Deci, pentru ca stam intr-un “townhouse” (case lipite una de alta) si nu exista alta cale de acces, am batut frumos la usa la vecini, sotul a escaladat gardul si a intrat pe usa dinspre gradina. Si acum urmeaza ca in bancul cu badea Gheorghe care lucra pe acoperis si a cazut. Din fericire, usa din dos nu era blocata (aceasta s-a intamplat abia azi) sau incuiata. Din pacate, sotul nu a reusit sa deblocheze clanta cu pricina. Din fericire, am reusit sa deschid un geam mic de pe holul de la intrare (nu reuseam sa ma vad nicicum aruncandu-ma peste gard), am bagat copiii care nu mai puteau de bucurie de asa o aventura, apoi m-am strecurat si eu cum am putut (ocazie cu care mi-am adus aminte ca “de maine” incep ceva cura de slabire…) . Din pacate, nici eu nu am reusit sa deblochez clanta. Din fericire, am reusit sa o demontez fara sa stric usa. Din pacate, a trebuit sa cumparam alta clanta. Din fericire, n-am mai luat alta cu incuietoare ca nu se stie niciodata… Si as putea continua, dar sa zicem ca primul episod s-a terminat cu happy end. Acuma va mai tin un pic in suspans, ca usa “din dos” nu vrea sa cedeze, asa ca am cedat noi deocamdata, o lasam pe maine… sau poimaine… Ma duc sa iau la puricat subiectul, sa vad ce “trofeu” imi mai lipseste.

La-Chef-A, copiii tai au varstele alor mei, doar ca eu am baietel de 7 ani si fetita de 4. Eu zic ca nu poti vorbi de "educatia" bebelusului. Cel putin in primele zile eu cred ca trebuie luati in brate, sa se simta ocrotiti, sa-ti simta mirosul, sa va obisnuiti unul cu altul... Si apoi nu sunt bebelusi decat cateva luni... Apoi bebelusii sunt foarte diferiti, asa cum zicea Chef-A. La primul nu am stiut nici eu ce sa fac, am citit tot felul de carti, am cerut sfat de la prietene, mama, soacra, matusi si alte rubedenii... Unii sustin ca e gresit sa dormi cu bebelusul. Depinde. Acum imi pare rau ca nu am dormit cu primul de la inceput, poate ar fi devenit el singur independent. Nu adormea decat leganat, iar pana la un an se trezea in fiecare noapte de cel putin 2-3 ori, chiar si dupa ce l-am intarcat, nu se linistea pana nu il luam in brate (desi mi s-a spus ca dupa ce il voi intarca nu se va mai trezi). Obligatoriu dormeam si eu in timpul zilei, cand dormea el, chiar daca era pentru cateva minute. Am incercat sa-l las sa planga (cauta daca vrei pe internet despre metoda Ferber, la el nu a functionat), se agata cu manutele de gratiile patutului si plangea in disperare. Odata l-am lasat, eram hotarata sa merg pana la capat, dar am zis ca nu mai fac asa ceva: dupa nu stiu cat timp, adormise in picioare, cu capul pe marginea patutului... Disperata pentru ca urma sa ma intorc la serviciu si n-as fi facut fata, l-am luat in pat cu noi. De atunci am dormit si noi si el toata noaptea. Si acum doarme cu unul din noi, am mai incercat sa-l dezvatam pe parcursul acestor ani, nu am reusit, cand va crede el ca e pregatit are patul lui si e liber sa plece. Simt eu ca nu mai avem mult si se va intampla lucrul acesta. Cu fetita, n-am mai citit nici o carte, n-am mai intrebat pe nimeni. N-am avut nevoie. Am stiut de la inceput ca va fi diferita de fratele ei. Ne "spunea" ea ce vrea. Avea program de mancat, de somn, de strambaturi, de ce voia ea. Am dormit alaturi de ea o luna, pana au trecut varsaturile. Apoi am mutat-o in patutul ei, nu a protestat. Nu voia leganata. Nu voia in brate. De la un an si jumatate doarme singura in camera ei. Concluzia mea? Nu exista reguli. Observa-ti bebelusul, si fa cum crezi tu ca e mai bine si pentru el si pentru voi. Chiar daca lumea iti spune ceva dar tu simti ca nu e potrivit pentru situatia ta, fa cum iti spune instinctul, nu conteaza ce zice lumea. De obicei ai sa auzi cel putin doua variante la orice intrebare a ta legata de bebelus, ia-o pe cea care ti se potriveste sau pur si simplu gaseste o a treia. Daca ai inceput sa-ti pui intrebari inseamna ca esti deja pe drumul cel bun. Succes!

Yoyo, asta era ! Crema Lissei am mai vazut-o! Numai ca eu, ca o gospodina desavarsita ce sunt , nu scriu nimic, ca doar tin minte sau eventual improvizez, si cand nu merge apelez la arhiva altora... KikenHana, Maya, merci de observatii. Intr-o reteta zice ca se fierbe kiwi tocmai ca sa omoare enzimele buclucase, sper sa fie adevarata chestia. Hai ca mi-a venit acum o idee: o fi existand dulceata de kiwi? Fac o dulceata si p-orma o folosesc la creme, ma duc sa-l intreb pe Gogule, daca nu stie nimeni p-aici.

Am niste kiwi, or fi vreo 700 g, nu le mananca nimeni. Mi-au trebuit vreo doua la un tort, si n-am gasit "varsate", a trebuit sa iau o punga. Ce fac cu restul? Am vazut pe undeva, da' nu mai stiu unde, un tort cu crema de kiwi, acuma nu m-as supara sa fie kiwi si in blat, ca m-am saturat sa-l vad deasupra pe frisca...

Cea mai recenta e de ieri. Brusc, m-am trezit cu juma` de ora libera. Nu cunosc cartierul, dar chiar si-asa, m-am dus pe o strada necunoscuta. Nu aveam timp sa avansez prea mult, s-o cercetez in amanunt. M-am intors, dar ma tot uitam in urma sa vad ce mai e pe strada respectiva. Pana la urma l-am "imbratisat" cu capul. Pe cine? Pe stalp!!! I-am zis doua vorbe de duh, am bagat capul in punga mea cu biscuiti si-am plecat mai departe. Cristinica, bine ai venit !... si te mai asteptam pe aici! Chiar asa, pe unde sunteti, gafistelor? Ca doar si in concediu tot "Gemeni" scrie la voi pe frunte!

Zoazorelu', nu, fiica-mea nu-i Geamana, dimpotriva, as zice , e Fecioara. Da' azi asa o fost de bucuroasa cand i-am aratat "artizanatul" pe care l-am facut la gradinita de parinti (un sirag din macaroane, cheerios si paie de plastic, deh, sa-si mai ia parintii gandul de la iezii lor de care nu s-au despartit pana de curand) incat cred ca pe moment s-o molipsit de... gemenita. Aaa, si episodul de azi e o fireasca urmare a episodului de acum cateva pagini, unde se vede cine a mai uitat sa ia acelasi ied de la scoala. Eu sper ca filmul nu are "va urma"...

Mai, eu n-am vazut grozavii de astea p-aici, ca m-as sacrifica si eu imediat . Poate pe la magazinele europene?

La cererea telespectatorilor, episodul intitulat "Capra cu doi iezi", desi nu stiu daca-i de ras sau nu chiar. Deci: Ieduta mea cea mica a inceput un program intitulat "Ready, Set, Go!" de pregatire pentru... gradinita. Dureaza doua saptamani, parintii trebuie sa stea si ei (in alta sala), dar pentru ca nu am cu cine sa las acasa pe iedul cucuiet mai mare, l-am luat si pe el, intrucat exista si o sala pentru iedutii mai marisori. Boooon, pana azi toate au mers snur: lasat ieduta mica in sala ei, lasat iedutul mare in sala lui, capra dusa la sedinta cu parintii. Dupa program, luat iedul mare, luat ieduta mica, plecat acasa. Azi dupa sedinta cu parintii: luat ieduta mica... plecat spre casa... Pe drum ma gandeam ce anume mai trebuia sa fac azi? Ahhhhhhh, uitat iedut mare ! Dar cum toate povestile se termina cu happy end, asa se termina si a mea, intrucat iedul meu nu intrase in panica, mai erau vreo doi ca el pe-acolo...

Chef-o, si copiilor mei le place broccoli, da' numa' cu dip. Deci reteta asta n-o trecut la ei. Da' o sa le tot pun clatitele in fata de cate ori oi face pana cedeaza . Poti face clatite umplute si cu altceva sarat, eu des fac cu ciuperci (ciuperci, ceapa, sare, boia, piper, calite pana scade toata apa si gata-i umplutura), deasupra un pic de smantana si la cuptor cu ele! Poate ar trebui schimbat titlul, poate mai vin fete cu alte idei de umpluturi de clatite.