April 11, 201214 yr comment_142678 'Neata!Nimeni pe aici? Inca dormiti? Ia sa pregatesc io ceva rapid si revitalizant. Daca tot e post, va aduc numa' fructe si ceai, sa nu pohtiti la ce nu trebe! Pe aici e cam racorica, dar se pare ca se incalzeste. La 7 erau 3 grade...... brrrrrrrr. Acu' deja sunt 6! Si e si soare, senin.... Sa vedem cat de mincinosi sunt aia de la meteo. Io cre'ca-s mai mincinosi ca mine si nu vine iar era glaciara. Pentru vineri, sambata si duminica, nu prea le-a iesit prognoza (la Bucuresti ma refer).Am ceva de lucru acu', da' diseara la 4 am rupt usa, am ceva drumuri de facut, pachete / hartii de predat, altele de luat... Treaba, nu asa....Se apuca virgula cineva de bucatarit pentru Paste? E drept ca maine se fac ouale si vineri cozonacii, da' poate unii-s mai grabiti ca altii.... Io am luat ieri hartie creponata si vineri seara sau sambata dimineata urmeaza sa incondeiem ouale dupa metoda descrisa de Laura. Intre timp, mama face restul mancarurilor..... Sper sa nu faca prea multe...... O zi frumoasa va doresc! Eu in seara asta am pus aluatul de cozonac, fac doar 1 si maine vopsesc oulele, pana la urma nu mai vine nimeni la mine de Paste, pe cine am invitat au copii bolnavi si nu vreau sa ma risc, asa ca fac in fiecare zi cate ceva si papam cand vrem, nu vreau sa bag atatea intr-o zi doar. Astept sa vad pozici cu pregatelile tale Report
April 11, 201214 yr comment_142679 FOX ce bine arata salata de fructe dar si ceaiul Eu maine fac,cumparaturile cu sotul azi inca smotru(poate reusesc sa fac geamurile daca nu-i prea frig),apoi o sa fac,cozonacii,invart sarmalele,drobul si pasca,oua imi face mama nu ma mai ung eu,poate o sa-l las pe bub sa se joace cu vreo 2. Suna Yummy! Report
April 11, 201214 yr comment_142680 Ce bine arata!! Cu ce fel de faina ai facut? Si bunica mea facea praji cu malai si era asa de buna!! cred ca are acelasi gust, ca arata la fel Pupici! Cu faina alba, dar malaiul o cana a fost grisat si o cana l-am facut malai fin (cu blender-ul), dar iese foarte buna, are un gust aparte, Alex s-a indragostit de prajitura asta. Cerra a pus reteta, la "Ce dulciuri ati facut azi?"Thanks Report
April 11, 201214 yr comment_142681 Buna dimineata tuturor! La noi e mult mai frumos azi ca ieri, s-a si incalzit un pic, sper sa o tina tot asa (desi de Pasti au anuntat ploaie, ploaie, ploaie).Foxy, ma dau la fructele tale, arata iam-iam.Izuk, sa va fie de bine vacanta, sa-ti tihneasca si sarbatorile si sa mai vii la povesti cand ai timp.Spor la treaba tuturor harnicutelor (mie nu-mi sta deloc capul la lucru, oricum mergem la socri de Pasti; tot fac planuri, liste si alte cele, ca miercurea viitoare plecam la Paris 4 zile si sunt agitata tare, mai ales ca avem avion la intoarcere la o ora imposibila si nu prea avem cu ce ajunge in afara de taxi, care e cam 150 euro ).O zi frumoasa va doresc!Editez, ca sa iau si o felie (sau doua) de cozonac de la Georgy. Ce frumos!! mergeti la Parissssssss!! Deja mi sa facut dor de el.Vacanta placuta atunci! Report
April 11, 201214 yr comment_142682 Buna dimineata, raportez frig la mine-n sat, basca ieri am reusit marea performanta sa-mi fac ditamai basica in podul palmei drepte de la scos papadie ( moama ce radacina recalcitranta au...basca neshte buruieni care se intind ca fragutzele...incepi sa tragi de un vrej...si te deplasezi oleaca sa ajungi la radacina , or fi avand ele vreun rost abscons aceste buruieni, ca inafara de a inabusi plantele decorative sau comestibile...eu nu vad ...dar in fine,totul are un rost pe lume...poate ca si bashica din podul palmei...tocmai ca sa-mi zica sa nu ma iau dupa Gianina si sa frec la podele si jamuri, mai mult decat strictul necesar )Am luat si eu din mers din fructe, ceai si m-am infruptat chiar cu o felie de cozonac...cighir/drob nu cred ca voi face de paste , asa ca voi lua duminica o felie )o zi faina la albinutele gospodine si vrenice. Hi hi! Pup eu manuta sa treaca Am frecat si baia si am facut dormitorul inclus geamul,am terminat de spalat lenjeriile,bag perdeaua de la bucatarie si fac si geamul de la bucatarie,hai ca am spor ,incet incet,dau gata azi balconul ma baga in boale ca sunt geamuri multe si mari si cele mai murdare si bub sta numa dupa mine ,bine ca sotu-i de servici tre' sa termin,musai musai azi,dar am spor! ma mai asez o tara sa vad ce ati scris si fug iar... Dar harnice sunteti!! Report
April 12, 201214 yr comment_142684 Eu in seara asta am facut cozonacul, nici nu am avut rabdare sa se raceasca si am taiat din el si am papat Eu fac cozonacul cu multa umplutura, asa se obisnuieste la mine in familie cozonacul aproape fierbinte, taiat de nerabdatoare Oana si feliuta in cadru mai apropiat ...si v-am promis ca vin cu alte idei de Paste,am facut Panna Cotta reteta a lui Adriana, in forme de oute si le-am decorat cu sos de caise. Sper sa va placa ideea maine am sa le dau la fete sa vopseasca outele cu colorant natural, anul trecut Jasu le-a vopsit. 2 colaje cu Jasu anul trecut... Acum astept de la voi poze cu pregatirile de Paste Report
April 12, 201214 yr comment_142685 F.fain cozonacul si outele Oana iar ingerasul de fetita nu mai spun La noi intunericeala si urat,si tre' sa ies la cumparaturi cu sotul si cu bub' si ma tem ca o sa ploua Auci, deja e joi?! O zi minunata si cu spor va urez! Report
April 12, 201214 yr comment_142688 F.fain cozonacul si outele Oana iar ingerasul de fetita nu mai spun La noi intunericeala si urat,si tre' sa ies la cumparaturi cu sotul si cu bub' si ma tem ca o sa ploua Auci, deja e joi?! O zi minunata si cu spor va urez! La mine este ora 1 noaptea si nu pot dormi, umblu besmetica pe net Multumesc de complimente Naspa ca e vreme aiurea la voi, asa parca nu-ti arde sa mai faci nimic...Astept poze cu Bubulet si outele colorate Pupici! Report
April 12, 201214 yr comment_142690 Ai doua fetite superbe Oana, imi place ca le educi sa te ajute!Buna dimineata. Sunt putin trista ca am aflat o veste proasta, catelul parintilor omului a murit la 16 ani si acum ei sunt distrusi si noi mergem la ei de Pasti, cred ca o sa fie cam sumbra atmosfera. Imi pare rau de el dar se chinuia . Report
April 12, 201214 yr comment_142691 F.fain cozonacul si outele Oana iar ingerasul de fetita nu mai spun :D La noi intunericeala si urat,si tre' sa ies la cumparaturi cu sotul si cu bub' si ma tem ca o sa ploua Auci, deja e joi?! O zi minunata si cu spor va urez! La mine este ora 1 noaptea si nu pot dormi, umblu besmetica pe net Multumesc de complimente Naspa ca e vreme aiurea la voi, asa parca nu-ti arde sa mai faci nimic...Astept poze cu Bubulet si outele colorate Pupici!Oana sunt in urma rau si cred ca am ramas in criza de timp,e deja joi si nici cumparaturi n-am facut,abea astept sa-mi vina sotul de la serviciu,sambata tre' sa o ajut pe mama nu cred ca am timp de joaca cu bub' Report
April 12, 201214 yr comment_142692 Ai doua fetite superbe Oana, imi place ca le educi sa te ajute!Buna dimineata. Sunt putin trista ca am aflat o veste proasta, catelul parintilor omului a murit la 16 ani si acum ei sunt distrusi si noi mergem la ei de Pasti, cred ca o sa fie cam sumbra atmosfera. Imi pare rau de el dar se chinuia . Multumesc Imi pare rau sa aud asta... Pupici ca sa treaca tristetea!! Report
April 12, 201214 yr comment_142693 Ai doua fetite superbe Oana, imi place ca le educi sa te ajute!Buna dimineata. Sunt putin trista ca am aflat o veste proasta, catelul parintilor omului a murit la 16 ani si acum ei sunt distrusi si noi mergem la ei de Pasti, cred ca o sa fie cam sumbra atmosfera. Imi pare rau de el dar se chinuia .Imi pare rau, asa a fost si la socrela cand a murit Pandelica,il avea inca de cand traia socru-miu si dupa ce a decedat mereu ii amintea catelul de el si mare jale a fost cand a murit si Panda de batranete nu mai stiu cat avea dar mai mult de 16 ani ,era batran si se chinuia,nu mai auzea era gajait si nu mai putea sa manance mai mult dormea Report
April 12, 201214 yr comment_142694 F.fain cozonacul si outele Oana iar ingerasul de fetita nu mai spun :D La noi intunericeala si urat,si tre' sa ies la cumparaturi cu sotul si cu bub' si ma tem ca o sa ploua Auci, deja e joi?! O zi minunata si cu spor va urez! La mine este ora 1 noaptea si nu pot dormi, umblu besmetica pe net Multumesc de complimente Naspa ca e vreme aiurea la voi, asa parca nu-ti arde sa mai faci nimic...Astept poze cu Bubulet si outele colorate Pupici!Oana sunt in urma rau si cred ca am ramas in criza de timp,e deja joi si nici cumparaturi n-am facut,abea astept sa-mi vina sotul de la serviciu,sambata tre' sa o ajut pe mama nu cred ca am timp de joaca cu bub' Lasa ca stiu ca le faci pe toate: tac- poc! Report
April 12, 201214 yr comment_142698 Daa!! acum ca nu am nimik sunt in panica dar apoi ma mobilizez Vaii ce intuneric e in casa cred ca tre' sa aprind lumina,a pornit si centrala deci e frig afara,bllee!! Report
April 12, 201214 yr comment_142699 Daa!! acum ca nu am nimik sunt in panica dar apoi ma mobilizez Vaii ce intuneric e in casa cred ca tre' sa aprind lumina,a pornit si centrala deci e frig afara,bllee!! mda...cam asa-i de Paste in Romania, eu daca am prins 2 ani sa fie frumos de Paste In RO ..si sa iesim la iarba verde.. Report
April 12, 201214 yr comment_142700 Iaca un metru de pisic ce doarme in patul fiimei si visin inflorit... Hhhmmm, vreau sa dorm si eu langa metru de pisic si sa-l aud cum toarce si sa-mi umplu sufletul cu parfumul visinului inflorit!!!!! Pot, pot!!!!! Report
April 12, 201214 yr comment_142702 Eu in seara asta am facut cozonacul, nici nu am avut rabdare sa se raceasca si am taiat din el si am papat Eu fac cozonacul cu multa umplutura, asa se obisnuieste la mine in familie cozonacul aproape fierbinte, taiat de nerabdatoare Oana si feliuta in cadru mai apropiat ...si v-am promis ca vin cu alte idei de Paste,am facut Panna Cotta reteta a lui Adriana, in forme de oute si le-am decorat cu sos de caise. Sper sa va placa ideea maine am sa le dau la fete sa vopseasca outele cu colorant natural, anul trecut Jasu le-a vopsit. 2 colaje cu Jasu anul trecut... Acum astept de la voi poze cu pregatirile de Paste Mama, ce fata harnica, a facut deja cozonacul! Ti-a iesit tare bine si deja ii simt mirosul imbietor! Si outele sunt de efect!Sa-ti traiasca si fetele si sa te bucuri de ele! Report
April 12, 201214 yr comment_142704 Ai doua fetite superbe Oana, imi place ca le educi sa te ajute!Buna dimineata. Sunt putin trista ca am aflat o veste proasta, catelul parintilor omului a murit la 16 ani si acum ei sunt distrusi si noi mergem la ei de Pasti, cred ca o sa fie cam sumbra atmosfera. Imi pare rau de el dar se chinuia . Bietul suflet, dar decat sa se mai chinuie, acum este in raiul animalutzelor, durerea este mare, dupa atatia ani! Report
April 12, 201214 yr comment_142705 Eu in seara asta am facut cozonacul, nici nu am avut rabdare sa se raceasca si am taiat din el si am papat Eu fac cozonacul cu multa umplutura, asa se obisnuieste la mine in familie cozonacul aproape fierbinte, taiat de nerabdatoare Oana si feliuta in cadru mai apropiat ...si v-am promis ca vin cu alte idei de Paste,am facut Panna Cotta reteta a lui Adriana, in forme de oute si le-am decorat cu sos de caise. Sper sa va placa ideea maine am sa le dau la fete sa vopseasca outele cu colorant natural, anul trecut Jasu le-a vopsit. 2 colaje cu Jasu anul trecut... Acum astept de la voi poze cu pregatirile de Paste Mama, ce fata harnica, a facut deja cozonacul! Ti-a iesit tare bine si deja ii simt mirosul imbietor! Si outele sunt de efect!Sa-ti traiasca si fetele si sa te bucuri de ele! Multumesc, multumesc!! Inca miroase a cozonac toata casa Astep poze si de la tine cu pregatirile Pupici!! Report
April 12, 201214 yr comment_142707 Buna dimineata! Astazi sper sa fie ultima zi de servici si maine sa avem liber pana marti inclusiv. Asa sper!De cozonaci nu m-am apucat, de vopsit oua nu am vopsit, de aici incolo, adica de dupa-amiaza incolo. In schimb am spalat toate jamurile, usile le-am sters, am sters in bucatarie, in baie. Mai am de dat cu aspiratorul bine si de sters praful cum trebuie. Si gata! Vorba lui Stella, muncim sa facem curatenie de Paste ca disperatii si dupa aceea cadem franti de oboseala. Corect!?!? Si micul dejun! Report
April 12, 201214 yr comment_142710 Ce scump doarme Bub!! Pupici , mii de pupici !![b]Georgiana[/b], asa-i cum zici tu...Eu de asta nici nu vreau sa ma stresez... Report
April 12, 201214 yr comment_142711 Bub' inca doarme ma mir o fi de la vremea asta. Of, mance-l mama pe el de pui, ce frumos doarme, ca un ingeras! Report
April 12, 201214 yr comment_142712 neata buna merci de tratatii !pup blondele si pe Bub ! cine se pricepe? sunt rrestrictii de spalat saptamana asta? gelutza? suni pe parintele sa intrebi, sau stii? sa aveti o zi spornica in tot ce va propuneti! si sa iasa soarele! Report
April 12, 201214 yr comment_142718 Fetelor, am gasit niste informatii foarte interesante referitoare la toate zilele si sarbatorile care urmeaza de aici incolo: Joimăriţa (Joia Mare) Numele acestei sărbători populare vine de la Joia Mare (joia din Săptămîna Patimilor, numită şi Joia Neagră, sau, mai rar, Joia Seacă), personificată de imaginaţia populară în chipul unei năluci monstruoase, locuind în funduri de pădure, pe pustii sau în creierii munţilor, înarmată de obicei cu un vătrai şi cu o căldare de jăratec, pedepsind mai ales femeile şi fetele leneşe (de pildă, în mediul tradiţional, pe cele ce nu terminau de tors pînă în Joia Mare, cărora le ardea degetele şi fuioarele netoarse). Se crede că dacă doarme cineva în această zi, va fi netrebnic tot anul. În ea nu se doarme, dar nici nu se lucrează. Femeile n-au voie decît să facă borş şi să roşească ouăle pentru Paşti.Oamenii obişnuiesc – unii chiar în curtea bisericii – să facă focuri pentru morţi, din vreascuri rupte cu mîna, sau să aprindă lumînări pe morminte, cu credinţa că în preajma Paştilor morţii se pregătesc să vină în vizită pe pămînt. “Focul morţilor” e însoţit de pomeni (cu mîncăruri şi băuturi de post). Nu se spală rufe în Joia Mare, ca să nu se scurgă lăturile la morţi, în loc de ce li se dă de pomană. Joimăriţa le inspectează pe toate, să vadă dacă s-a respectat datina. Copiii umblă cu toaca prin sat, cîntînd: “Toacă tocănelele,/ Joia, Joi-mărelele./ Paşte popa vacile/ Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele”. Tot acum cade şi “Nunta urzicilor” (acestea, o dată înflorite, nu mai sînt bune de mîncat; dar nici zile de post nu mai sînt multe...). În unele părţi, tinerii obişnuiesc să facă “strigare peste sat”, dînd în vileag greşelile sau smintelile unor membri ai comunităţii.Lepădarea lui Petru (inclusă în cele 12 evanghelii citite seara în biserică), săvîrşită în apropierea unui foc, stă la baza obiceiului ca în dimineaţa Joii Mari, înainte de a cînta cocoşii a treia oară, oamenii să aprindă focuri prin curţi. Vinerea Seacă (Vinerea Mare) În Vinerea Mare, în cadrul domestic, nu e îngăduit altceva decît să frămînţi şi să coci pască (pe alocuri, e „pogorămînt” şi pentru cozonaci, dar în nici un caz nu se va face pîine!). Se ţine post negru, iar principalele griji sînt ca dimineaţa să calci peste un obiect de fier (ca să nu te mai loveşti tot anul!), iar seara să mergi la biserică şi să treci pe sub Sfîntul Aer/Epitaf. După slujba Prohodului, nu numai biserica se înconjoară de trei ori, ci şi propria casă, cu lumînarea aprinsă adusă de la biserică şi cu care se face cruce pe fiecare perete, ca pază împotriva stihiilor. De altfel, lumînarea – ce e bine să se aprindă şi la Înviere – nu se aruncă, ci se păstrează ca un fel de talisman: o poţi reaprinde peste an, dacă stihiile se răzvrătesc, căci are putere mare şi sfîntă. În seara Vinerii Mari se aprind lumînări şi pe la morminte, ce se lasă acolo pînă se trec de tot (chiar cu riscul de a fi furate de babe şi folosite la fel de fel de farmece).E loc în această zi şi de lecuiri minunate. Se crede că poţi scăpa de guşă dacă ţi-o speli cu apă neîncepută, înainte de răsăritul soarelui, sau dacă ţi-o atingi cu trei oase găsite pe aiurea (dar tot pînă să răsară soarele) şi zici: „Vinerea Seacă,/ Guşă seacă!”. Cică dacă nu scapi aşa de guşă, măcar nu-ţi creşte mai mult... De mare efect ar fi şi să te cufunzi de trei ori într-o apă rece în zori, sau să umbli desculţ prin rouă: tot anul bolile te vor ocoli. Sîmbăta Mare şi cele trei zile ale Paştelui În seara Sîmbetei Mari există – mai ales în Ardeal, Bucovina şi Basarabia – tradiţia focurilor de Paşti. În unele zone focurile se fac în comun, toţi aducînd lemne pentru a le întreţine peste noapte (cui nu contribuie, îi merge rău peste an, expunîndu-se şi riscului de a fi jefuit punitiv de lemne din gard), în altele fiecare casă are focul ei. Focurile de obşte se fac de obicei în apropierea bisericii. În Ardeal, pe alocuri, se dă drumul la vale unei roate în flăcări, pe cîte-o coastă de deal. Ceasul Învierii îl vestesc cocoşii. Norocoasă este familia al cărei cocoş cîntă primul, căci aceleia îi va merge bine tot anul şi va fi fruntaşă în sat.La Înviere se merge spălat şi primenit cu hainele cele mai bune, de preferinţă chiar noi (de aici, probabil, se trage şi expresia “Paştele fudulul”). Acum toată lumea trebuie să meargă la biserică, pe-acasă rămînînd doar cei neputincioşi. Cine e bun-zdravăn şi nu se duce la biserică de Înviere cade bolnav peste an, sau păţeşte alt necaz mare. În unele părţi, înainte de a pleca la slujba Învierii, oamenii se spală pe faţă cu apă proaspătă în care s-au pus un ou roşu, un ban de argint şi un fir de busuioc. Lumina pascală se ia de la preot şi se întreţine pînă la întoarcerea acasă. Cînd preotul vesteşte Învierea, oamenii se îmbrăţişează şi se sărută, chiar de nu s-ar cunoaşte între ei. Din noaptea Învierii şi pînă la Rusalii nu se mai stă în genunchi în biserică.Prin părţile Bărăganului, la slujba de Înviere, gospodinele nu vin la biserică fără coşuri cu ouă roşii, cozonaci şi chiar cocoşi albi, spre binecuvîntare. Unii cresc cocoşi anume pentru praznicul Învierii, iar după slujbă îi dăruiesc săracilor, printre alte pomeni. De la biserică se vine acasă cu lumina aprinsă, de la care se aprind şi alte lămpi sau candele, după care e stinsă în grinda casei, însă nu înainte de a înscrie pe aceasta semnul crucii, prin afumare cu flacăra lumînării. Semnul păzeşte casa de rele, iar lumînarea stinsă e bine să se păstreze şi ea, ca şi cea din Vinerea Prohodului, putînd fi reaprinsă la primejdie sau necaz, căci e urgie pentru duhurile necurate.La biserică se revine spre prînzul primei zile de Paşte, la aşa-numita “A doua Înviere”. În Duminica Învierii, zic unii, nu se doarme – nici noaptea, nici ziua. Cînd îţi plouă la cositul fînului, înseamnă că ai (a)dormit în ziua de Paşte.Prima zi de Paşte este pentru petrecere şi stat acasă: nu se gospodăreşte şi nu se pleacă în vizite sau călătorii. De regulă, finii merg la naşi în a doua zi, cu ouă roşii şi cozonaci. Pentru alte vizite, cea mai potrivită e ziua a treia.Există şi la noi, mai puţin răspîndit şi pregnant decît la alţii, obiceiul stropitului de Paşti. Flăcăii umblă din casă în casă “cu udatul”, iar fetele îi cinstesc cu ouă roşii. Pe alocuri, udatul e cu reciprocitate: lunea le stropesc băieţii pe fete, marţea îi stropesc fetele pe băieţi.Dacă de-a lungul Săptămînii Patimilor Raiul ar fi, zice-se, închis, de Paşti şi-n restul Săptămînii Luminate tot cel ce moare, oricît de păcătos va fi fost, se duce direct în Rai (iar tot cel ce se naşte, şi îndeosebi cel ce prinde la naştere prima bătaie de clopot de după Înviere, va avea mare noroc în viaţă şi mare trecere la Dumnezeu).În cele trei zile de Paşti, trei candele mari ard în văzduh, dar oamenii nu le văd, din pricina păcatelor lor. Ouăle de Paşti „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”, spunem cînd ciocnim ouă de Paşti: nici nu ne putem imagina sărbătoarea Paştilor fără tradiţionalele ouă roşii (cărora numai în al doilea rînd li se adăugă cele meşteşugit încondeiate/împistrite, sau pur şi simplu vopsite în alte culori, ce au un caracter mai mult decorativ). De cînd se vopsesc pe la noi ouăle e greu de spus; primele mărturii scrise datează, pare-se, abia din a doua jumătate a sec. XVII (turcul Evlia Celebi - la 1660; italianul Antonio Maria del Chiaro - pe la 1700). Ziua consacrată pentru vopsitul ouălor este Joia Mare (căci în Vinerea Mare nu se gospodăreşte nicidecum). Există numeroase legende cu privire la obiceiul de a (în)roşi ouăle. Cea mai răspîndită spune că Maica Domnului (în altă variantă: Maria Magdalena) a pus sub crucea Mîntuitorului un coş cu ouă, iar pe cînd încerca fără succes să potolească zelul sălbatic al celor ce-L chinuiau şi batjocoreau (identificaţi cu “jidovii”), sîngele Acestuia s-a scurs pe ele, înroşindu-le. Domnul Însuşi ar fi spus de pe cruce, uitîndu-se în jos: “Uite, aşa să roşiţi ouăle în cinstea chinurilor mele!”. Maica Domnului ar fi fost prima care, de bucurie, la auzul veştii despre Înviere, ar fi roşit ouă şi ar fi copt colaci, împărţind pe la cei sărmani, cum a rămas obiceiul pînă astăzi. Alte legende vorbesc de o minune, menită să-i vindece pe unii (o precupeaţă, un rabin etc.) de neîncredere în realitatea Învierii: “Cînd ouăle astea s-ar face din albe roşii, numai atunci aş crede!”… şi ouăle s-au roşit pe dată, sub ochii celor neîncrezători. Ouă se mai pot roşi şi ciocni, după unele tradiţii zonale, de ziua Înălţării (cînd zicem: “Hristos S-a înălţat!” – “Adevărat S-a înălţat!”) şi chiar în Duminica Mare a Rusaliilor. Se spune că din ouăle roşite e bine ca măcar o treime să fie date de pomană. În părţile Munteniei există tradiţia de a se da ouă roşii peste mormînt, cu rostirea numelui celui îngropat acolo.Cît priveşte ciocnitul ouălor, are şi el regulile şi credinţele lui. Se crede, bunăoară, că cei ce ciocnesc între ei ouă de Paşti se vor întîlni şi pe lumea cealaltă. Se ciocneşte “capul” cu “capul” şi “dosul” cu “dosul”. În prima zi de Paşti nu e bine să se ciocnească decît “cap” cu “cap”. Cel mai mic (ca vîrstă sau ca rang) ţine oul, iar cel mai mare îl ciocneşte. După un ritual mai sever, duminica ouăle se ciocnesc “cap la cap”, lunea “huşcă la huşcă”, iar marţea “burtă în burtă”. În mediile tradiţionale, ciocnitul se făcea “pe luate”, în adevărate înfruntări obşteşti, iar cei pricepuţi “să aleagă” ouăle după “tăria” lor plecau acasă cu coşurile pline.În zilele de Paşti, fiecare dintre cei ai casei trebuie să mănînce mai întîi un ou sfinţit, iar numai după aceea şi alte feluri de mîncare. Timp de trei zile masa e bine să nu se ridice şi să fie doldora de bucate.Se spune că şi Necuratul se interesează de ouăle roşii (cărora li se atribuie şi virtuţi apotropaice): cînd oamenii nu vor mai colinda de Crăciun şi nu vor mai roşi ouă de Paşti, atunci înseamnă că Dracul a devenit stăpîn peste lume. Joile Verzi (următoarele nouă joi de după Paşte) În Joile Verzi (care variază ca număr de la o zonă la alta), dacă se vrea să plouă la timp şi să nu bată piatra, atunci trebuie să nu se lucreze. Mai rar sînt numite – nu-i prea clar de ce – şi Joile Grele sau Joile Păzite.În prima Joie Verde, cea din Săptămîna Luminată, în unele locuri există tradiţia Paparudei/Paparudelor (ca şi Caloianul, scenariu ludico-magic pentru aducerea ploii). O ceată de fetiţe (mai frecvent: ţigănci tinere, mai puţin reticente la despuiere), uneori doar una singură, poartă pe pielea goală un fel de fustiţă din frunze verzi, cel mai adesea de brusture, dar şi alte accesorii (cunună de bozii şi panglici colorate, îndeobşte roşii), dansînd aşa din casă în casă, bătînd din palme sau pocnind din degete, în timp ce asistenţa cîntă: „Paparudă, Rudă,/ Vino de ne udă...” etc. Paparudele sînt stropite bine cu apă rece, se prefac a fugi, dar revin cu urări de noroc şi belşug, iar lumea le răsplăteşte cu daruri felurite: bani, alimente, făină (ţigăncilor li se dau şi ţoale vechi). Paparudele nu sînt duse numai prin gospodării, ci şi pe la toate fîntînile de obşte de prin sat, cărora le dau roată şi unde însoţitorii le udă şi mai abitir. La urmă, „straiul” vegetal e „dat pe apă” şi se încinge cîte-o petrecere de fete şi flăcăi. Credinţa nestrămutată este aceea că „fetiţele deschid ploiţele”. Se poate „face Paparuda” şi-n alte zile: dacă în vechime se pare că ceremonia era totuşi condiţionată de o zi de sărbătoare (una din Joile Verzi, pînă la a noua; una din zilele de Rusalii; Armindenii, pe 1 mai, ş. a.), mai recent se practică (atît cît se mai practică) ori de cîte ori seceta o reclamă. Mătcălăul (în Duminica Tomii, sau în lunea ori marţea următoare) Duminica Tomii, numită şi „Paştele cel mic”, imediat următoare Duminicii Învierii, se suprapune cu obscura sărbătoare folclorică a Mătcălăului (despre care se spune prin unele părţi că ar fi „fratele mai mic al Paştelui”). Nevăzut oamenilor păcătoşiţi, Mătcălăul e o făptură itinerantă, jumătate omenească, jumătate îngerească. Se face pomană pentru morţi, iar tinerii o ţin ca zi a înfrăţirii, care se poate face „pe păr”, „pe sînge”, „pe cruce”, „pe pîine”, „pe pai”, „pe datul mîinii” etc. Pentru frăţia „pe păr”, bunăoară, viitorii „fraţi” sau viitoarele „surori” îşi rup cîte un fir de păr şi le îngroapă laolaltă, zicînd: „Să fim fîrtaţi/surate pînă la moarte!”. Pe alocuri este invocat Mătcălăul însuşi (după nume, parcă un fel de spaţiu matricial personificat): „Mătcălău, Mătcălău,/ Roagă-te lui Dumnezău/ Să ne ferească de rău,/ Că şi noi, cît vom trăi,/ În tot anul te-om cinsti/ [...] Că mătcuţe ne-om numi/ Pînă-n lume vom trăi!”. Paştele Blajinilor (tot în Duminica Tomii, sau în lunea următoare) Blajinii sau Rocmanii/Rugmanii ar fi un neam de creştini ce locuiesc hăt, peste mări şi ţări, pe unde trece Apa Sîmbetei, care cică ocoleşte de trei ori pămîntul, „ca un şarpe făcut de trei ori colac”. Ei s-ar trage, zic unii, din cei care, atunci cînd Moise a despicat marea cu toiagul, n-au apucat să treacă pe celălalt mal, cu grosul „fiilor lui Avraam”. După alţii, ar fi locuitori de pe „tărîmul celălalt” (adică dintr-un fel de „lume paralelă”, cum am zice astăzi). Sînt oameni blînzi şi rugători, cu trai primitiv, dar sănătos (n-au case, căci pe la ei este mereu cald; umblă goi şi se hrănesc cu poame; bărbaţii nu se întîlnesc cu femeile lor decît o dată pe an, la Paşte; în loc de înjurături, ei zic: „Du-te la Domnul!” şi „Vino la Domnul!”; cînd mor, se duc direct în Rai). Cum însă nu sînt pricepuţi să socotească zilele, ei n-ar şti, sărmanii, cînd pică Paştele, dacă româncele noastre nu le-ar da de veste aruncînd pe rîu în jos coji de ouă roşii. Cojile ajung la ei cam într-o săptămînă şi atunci sărbătoresc Paştele ca toţi creştinii, înfruptîndu-se cu ce-a mai rămas în găoacele acestor ouă. Tot la fel, ştiu că-i Crăciunul după... cojile noastre de nuci, date şi ele pe apă. Legendele despre Blajini sînt răspîndite mai ales în părţile de nord-vest ale ţării, iar originea lor este încă nedezlegată. Oricum, în Bucovina femeile credeau pînă nu demult că nu este păcat mai mare decît să nu arunci cojile pe rîu de Crăciun sau în Duminica Paştilor... Răpotinii (următoarele trei marţi de după Paşte) Trei marţi consecutive de după Paşte se ţine Răpotinul (Repotinul, Ropotinul, Robotinul), numit şi „Răpotinul ţestelor”. Femeile lasă orice altă treabă şi se pun pe făcut ţesturi din lut (un fel de cuptoraşe mobile în formă de carapace/ţeastă, pentru coptul pîinii), pe care le usucă la soare. Fac mai multe, pentru că se sparg lesne, iar peste an, nu se înţelege bine de ce, este interzis să se mai facă altele. Fetele rămase nemăritate fac şi ele cîte-un ţest, îl pun pe foc pînă se încinge bine şi la urmă bagă sub el un cocoş de viu, crezînd că astfel se vor mărita pînă la Paştele următor.Răpotinul e un fel de „zi a femeii” sui generis: după munca de peste zi, nevestele de adună şi petrec, iar cu bărbaţii se poartă mai din scurt (aceştia trebuind „să se lase”, fără ranchiună, ca şi la Tu-dorusale).În unele zone, se umblă acum cu Caloianul (sau Mumuliţa Ploii), un simulacru de păpuşă (împodobită rudimentar, cu cîrpe, coji de ouă roşii şi flori) pe un simulacru de năsălie, cu care copiii fac procesiune de aducerea ploii („Ene, Ene,/ Caloiene,/ Deschide[-ţi] portiţele,/ Să curgă ploiţele...” etc.). La sfîrşit, în unele părţi Caloinul se îngroapă (ca să fie dezgropat după o zi sau trei), în altele se dă direct pe o apă curgătoare (sau se aruncă pur şi simplu în vreo fîntînă). Ca şi Paparuda, Caloianul nu mai are o dată anume, ritualul ludic putîndu-se săvîrşi oricînd, după cum o cere vremea. Tudorusalele (în a 25-a zi de după Paşte) Nu-i deloc limpede dacă Tudorusalele sînt Rusaliile însele sau numai un fel de înainte-mergătoare ale lor, tot din categoria zînelor. După comportament, par să fie nişte zîne mai blînde, care acum petrec cu Sîntoaderii (Caii lui Sîntoader?) şi-ţi dau pace dacă nu le tulburi, nemanifestînd răutatea gratuită a Ielelor. Dacă le ţii ziua, le ai chiar de partea ta. În principiu, femeile şi fetele nu lucrează în această zi, dar în fapt pot culege buruieni de leac sau pot semăna cînepa. Pe alocuri, sărbătoarea pare să se confunde cu Răpotinul (stînd şi ea sub semnul „autoritarismului” feminin).Aşa cum Miezul Păresimilor marchează jumătatea Postului Mare, Tudorusalele marchează jumătatea Cincizecimii (mijlocul perioadei dintre Paşti şi Rusalii), numindu-se local şi Înjumătăţirea Praznicului. Ispasul şi… Paştele Cailor (de ziua Înălţării) Ziua Înălţării (prăznuită la 40 de zile după Înviere) poartă în popor şi numele de Ispas. În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, casele şi mormintele sînt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pîine caldă, brînză, ceapă verde şi rachiu. Sînt marcate vitele şi se taie mieii. În nici un caz nu se dă foc din casă, că-ţi mănîncă lupul oile. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă şi în care se mai foloseşte salutul pascal (“Hristos a înviat!… Adevărat a înviat!”), dar mai ales în formă adaptată: “Hristos S-a înălţat!… Adevărat S-a înălţat!”.Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blînzi şi liniştiţi, dar caii şi-au cam dat în petec, făcînd gălăgie mare şi tulburînd lăuzia Fecioarei. Atunci Maica Domnului i-ar fi blestemat să nu fie sătui decît în ziua de Ispas sau Înălţare (joia din săptămîna a şasea de după Paşti), căreia i s-a spus şi “Paştele Cailor”. Cu timpul, expresia “la Paştele cailor” a ajuns însă să însemne nu “mai tîrziu” sau “altă dată”, ci... “nicicînd” (de-venind echivalentă cu expresia “la Sfîntu’Aşteaptă”). Report
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.