Nebunie curată...

Aici manualele și toate celelalte caiete speciale sunt personale.

Mai ales că fiecare maestra poate alege din lista disponibilă orice manual dorește. Își alege liniștită metoda de predare.

Am doi copii și fiecare a avut manuale diferite și au avut parte de metode diferite de predare.

Pot spune că metoda care o folosesc maestrele Giuliei e superbă. Precizez ca are 6 ani și e clasa 1.

Deja după o lună știau să scrie și să citească. Totul o joacă și o fericire. Se duce cu plăcere la școală.

Din septembrie până acum nu cred că am văzut cartea și caietul de matematică acasă mai mult de două ori + vacanță.

Miercuri am văzut pt prima dată caietul de științe.

La religie prin decembrie la adus o dată acasă.

Totul se face la școală, doar în cazul în care copilul nu termina la școală caietul ajunge acasă.

Excepție face caietul de italiană care este adus acasă aproape în fiecare zi pt a reciti ce s-a făcut la școală.

Pentru prima dată au avut de învățat o poezie (de fapt 2) pt Crăciun.

Asta e cu Giulia acum, cu Mara a fost un pic mai complicat ca metodă de studiu.

Sunt în aceeași școală dar fiecare clasă are manuale și metode diferite.

Clasa 1 și a 2a au fost o plimbare prin parc. Din a 3a au început temele acasă un pic mai serioase.

Acum într-a 4a avem teme la greu chiar dacă suntem 8 ore la școală. E un volum imens dar văd că fac față. Sunt materii care le plac mai mult, altele mai puțin dar totul e la nivelul lor, la nivelul just.

Singura chestie e că noi trebuie sa facem temele la sfârșit de săptămână. În timpul săptămânii e imposibil.

Chiar renunțând la sport sunt destul de obosite pt a o lua de la capăt. Doar că la sport nu se renunță. Mă bucur că au aceasta posibilitate. Se joacă, aleargă, se descărcă. Consider chestia asta mult mai importanta decât statul în casă în fața TV.

Socializează și învață ceva... la sport nu se renunță. E sănătate curată din punctul meu de vedere.

Chiar renunțând la sport sunt destul de obosite pt a o lua de la capăt. Doar că la sport nu se renunță. Mă bucur că au aceasta posibilitate. Se joacă, aleargă, se descărcă. Consider chestia asta mult mai importanta decât statul în casă în fața TV.

Socializează și învață ceva... la sport nu se renunță. E sănătate curată din punctul meu de vedere.

 

iti dau dreptate 100% ! as face la fel! nu as renunta la sport in favoarea altei activitati sub nici o forma! nu am inteles niciodata parintii care si-au scutit copiii de la orele de sport ... sunt obezii de azi, colegi de serviciu ... Asa ca nu, macar pana incep serviciul, musai sport!

ce-mi place cum povestesti ca e la Giulia la scoala! excelent! asa si ar trebui sa mearga copiii de drag la scoala si sa faca totul acolo. Acasa citit suplimentar, ca nu are timp sa-i puna pe toti sa citeasca atat cat sa invete sa o faca in mod cursiv si cateva exercitii la mate, dar nu-mi spune ca un copil de clasele 1-4 nu mai are timp de joaca si invata cat ii ziua, caci trag concluzia ca ceva nu e in regula!

Giulia ce face pana la 16 la scoala? ce face dupa 12 cand termina cursurile? mananca si temele? sau are si somn? nu e prea mult 8 h /zi? ar fi culmea sa mai faca si acasa ceva! si ea are teme pt weekend?

 

 

Maya, o sa ma uit la film, imediat ce termin cu "Squadra antimafia, ca m-am apucat .... de la inceputul anului si sunt prinsa in al 4-lea sezon (cam al 30-lea episod per total) si nu ma pot apuca de altceva !... nu vad ora sa-l termin si gata! nu ma mai prind la seriale ! ... macar o vreme!

Noi incepem clasa 0 toamna asta si am o groazaaaa. Incepand cu faptul ca nu inteleg ideea acestei clase 0, ca a fost o tarasenie de la bun inceput cu inscrierile si ca am sentimentul ca e un proiect neterminat, un alt experiment pe saracii copii. Sincer, cat am fost eu in scoala tare am crezut ca noi o sa fim generatia de sacrificiu, dar fiecare generatie ce vine e exact la fel. Cerintele tot mai mari, interesele copiilor indreptate spre alte lucruri, ca de, traim in era calculatorului si oricat te-ai stradui sa elimini chestiile astea, e greu. Noi ne chinuim si cu o alergie si chiar si acum la gradi, din septembrie nu a mers decat 1 luna adunat, il tin acasa ca sa nu dam in astm din cauza racelilor dese etc. Ma gandesc cu groaza cum o fi la anul. Nu mai spun de cerintele enorme.

Am avut printre parinti la gradi anul trecut cateva voci care au cerut sa le cumparam copiilor abecedare sa ii invete doamnele educatoare sa scrie si sa citeasca si noroc ca doamnele au zis nu vehement ca sunt copii, sa-i lase sa mai copilareasca ca nu aveau nici 4 ani. Eu una stiam la 5 ani sa scriu si sa citesc.. si la ce mi-a ajutat, ma rog?! La nimic ca imi rupeam din timpul de joaca ca sa invat. Si am tot invatat si in I-IV si in generala si in liceu.. du-te la olimpiade, lucreaza extra, invata pe branci.. si la ce mi-a ajutat? La nimic pentru ca o data ce ajungi la nivel de facultate, sistemul asta prost gandit permite oricarui idiot sa faca o facultate si daca ala e mai descurcaret si mai volatil, iti mai ia si locul de munca. Si tu ramai cu multa carte si timp pentru tine ioc. Imi amintesc in liceu ca steteam noapte tarziu sa fac teme - bine ca atunci inca nu era moda asta sa iei referatele de pe net si stateam ore in sir la biblioteca municipala si luam notite. Si aveam bataturi la degete de la scris de mana si caiete intregi de notite si teme si plecam la scoala cocosata de cat de greu era ghiozdanul cu tot ce-mi trebuia pentru o zi. Bine, acum eu fac parte din categoria celor carora le-a placut studiul la anumite materii enorm - limba romana, limba engleza, fizica (surprinzator, desi eram la profil filologic avram o relatie tare stransa cu profesoara de fizica si imi placea enorm ora ei. De altfel, eram si singura care raspundea la ore ceea ce nu cred ca o deranja caci avea partener de discutie ) asa ca nu pot spune ca atunci studiul mi se parea o corvoada, dar uitandu-ma acum in urma imi dau seama ca am facut atat de multe lucruri inutile, ca nimic din ce am facut la scoala nu m-a ajutat in viata de zi cu zi, ca nici macar meseria mea nu mi-am ales-o pe baza a ceea ce am facut la scoala, desi am terminat o facultate de jurnalism. Am avut o mare problema cu istoria in schimb.. eu de fel nu retin numere nici sa ma bati si acelasi lucru si cu nume.. asa ca la istorie a fost mereu pura toceala, informatie pe care o invatam azi si peste doua zile o uitam. Dar ne si preda cate 6-10 pagini A4 de 3 ori pe saptamana.. cum Doamne iarta-ma sa retii atat?!

Din pacate asta se intampla cu multe alte materii. Timpul e scurt, se preda mult si copilul, daca e constiincios si invata, ajunge extrem de obosit psihic.. la scoala i se cere sa invete, acasa i se cer note bune, presiunea e uriasa si nu sunt sigura ca o astfel de presiune chiar ii invata ceva despre viata pe care o vor avea mai tarziu.

Daniella, nu e un film. E un filmuleț scurt de 19 minute

Buna dimineata

 

La noi ninge dupa ce o saptamana a fost uscat cat de cat si frumos, chiar mi-au iesit si ghioceii.

 

Va compatimesc pe cele din Ro vis a vis de invatamant.De cativa ani tot decade.Oricum acolo totul e un cerc vicios.Si stiu ca am trecut si noi prin el.

 

Si-mi vin in minte vorbele bunicii :"pe vremea mea maica", cam asa spun si eu.Acum totul parca este comercial.

 

Sorina, cu programul tau parca o vad pe una din surorile mele.(pe langa ca si ea schimba prefixul ca si tine)Trezit dimineata, in zilele cand e de dimineata la munca nu trezeste fetele ea si cumnatul meu, ea la 6,30 tb sa fie la munca, iese la 13,30, tb sa ia fetele de la scoala, cele mici nu ies la aceeasi ora ci la intervale de 30 min, apoi sa o recupereze pe cea mare din statia de autobus, lasat acasa, poate mancat in fuga, plecat la al doilea job vreo 2 ore, venit acasa, luat una sau doua fete dus in palestra, venit acasa, ev facut ceva prin casa sau mers la cumparaturi.Recuperat copilul , unul sau doi .Cand e dupa amiaza duce ea copii la scoala si merge la cele 2 ore extra de job, recupereaza copii la pranz si la 2,15 pleaca la munca pana seara, activitatile de dupa amiaza cazand pe cumnatul meu.Cand lucreaza toata ziua atunci e mai greu ca pleaca dimineata la 6 si vine seara la 8,30.Si asa e la ea 6 zile/7, iar ziua cand o are libera(niciodata aceeasi) e plina si aia.Uneori trece o saptamana pana sa pot vorbii cu ea.Uneori imi e mila de ea, programul asta a dat-o peste cap, a ajuns sa poata purta haine de la fata cea mare(adika 18 ani), sau mai bine zis arata ea ca la 18 ani.E atat de slaba ca uneori imi e ca o sa o ia vantul pe sus.Pana si nepoata-mea imi zice sa-i spun sa mai manance si ea cum trebuie.

 

Inafara de faptul ca are fire de par alb, punand-o langa fete nimeni n-ar zice ca e mama lor.Uitandu-ma la ea o vad pe mama, multa lume spunea ca suntem surori si la noi diferentele intre sunt de 2-3 ani, pe cand la ea fetele au diferente mai mari ceea ce o fac si mai apropiata de varsta cu ele (cea mare are 18, mijlocia 12 si cea mica 8)

 

Gata cu vorbaraia, poate va e foamne

 

 

ceai sau cafea

 

Buna dimineata la doamne. Cred ca orice sistem de invatamant are + si - prin forta lucrurilor.

Mie cel de aici , in special prescolari si primele clase primare ( 8 ani in total, impartit acum in 2 cicluri de 4 ani.

copiii aici incep scoala la 4 ani, cu program mai mult ludic in primii 2 ani ( ceea ce la fiimea se numea scoala materna/prescolari)

Invata multe cantecele, lunile, zilele, literele si cifrele etc. cursurile se etaleaza practic de dim pana la 16h cu o pauza de pranz si posibilitatea pentru cei ce nu pot merge la pauza de pranz ( 11h30-13h30 cca) sa fie incadrati intr-un sistem parascolar. ( masa de pranz si diverse activitati)

Eu am "reprosat" mereu ca e prea lunga perioada "primara" clasa 1-6 ( pe vremea V cei 2 ani de prescolari ( 4-6 ani era considerat prescolar, acum vad ca au facut cum scriam mai sus, 2 perioade 1-4 (4-7/8 ani) si 5-8 ( 7/8 -11/12 ani) aici scoala incepand in sfarsit de august, copii nascuti inainte de 31 oct "castiga un an" , si cei nascuti dupa 1 nov "pierd unul" ).

 

apoi e asa numita scoala medie unde au la fiecare materie un prof, si sunt total zapaciti dupa acea perioada lunga unde au o invatatoare/invatator care-i materneaza ...plus ca daca in sist de primar fac practic toate temele in clasa( ei au program continuu de la 8h-11h30 dim , pauza de pranz si de la 13h30-16h dpa masa; cu posibilitatea pentru cei cu parinti care muncesc sa stea in parascolar pana la 17h30-18h.) in scoala medie sunt "inundati" de teme, si unii au mari greutati de a gera. si la sc medie e tot program continuu cu pauza de pranz.

 

apoi urmeaza colegiul/liceul , si aici ii decimeaza, ca sistemul devine foarte seleciv, si de unde pana la sf scolii medii era sistem opbligatoriu, colegiul este doar pentru cei ce urmeaza direct filiera universitara, si toti profii sunt extrem de exigenti; drept care procentajul de esec este enorm....

 

deci in concluzie , zic eu toate sistemele au parti bune si parti proaste.

 

Aici partea pozitiva este ca nu cara manualele de colo colo. temele sunt date pe foi policopiate.

 

Iar apoi la fac, in functie de filiera aleasa continua in mod relativ drastic selectia, si esecul este destul de consecvent. La V din anul 1-2 au trecut 100 din 200, si cam tot un 25% minim de lasati deoparte ( fie ca rateaza, fie ca abandoneaza )

Geniala expunerea, Maya! Cea cu Gillian Lynne, mi s-a parut cea mai elocventa pentru tema data! Este exact ce ma preocupa de cand eram in scoala gimnaziala: cum sa ne identificam talentele proprii si ulterior ale copiilor! Voi cum ati reusit sa va gasiti vocatia?

Suntem prinsi intr-un sistem care chiar asta doreste: distrugerea valorilor/talentelor/creativitatii! In tamburul soarecelui nu poti gandi, nu ai timp. Asa doreste societatea, sa nu ai timp de gandire. In sistemul de invatamant nu doar ca dascalii nu te ajuta (in general) sa identifici si dezvolti talentele copilului, ci dimpotriva ...recomandarea este: sa se straduiasca mai mult, sau chiar da-i niste pastile si trebuie sa se linisteasca!

 

Este ceea ce gandeam cand spuneam: trebuie fiecare, acolo unde suntem sa facem ceva, o schimbare, cu noi, cu copilul nostru.

 

Izuk, vroiam sa-ti scriu: rabdare si perseverenta, fara pic de irascibilitate, incurajeaz-o ca e buna, ca stie, ca poate, fara sa o certi nici cand greseste, sau cand ii zboara gandul in alta parte, cand o apuca o alta activitate. Gaseste tu metodele ca sa ii insufli dragostea de invatatura/o activitate, precum si incredere in sine, siguranta. Majoritatea copiilor sunt asa la trecerea dintre gradinita si scoala, e normal. Este diferenta dintre un sistem si altul si nu este usor pentru fiecare fiinta sa se adapteze rapid. La gradinita nu erau cerinte, era totul un joc, un sistem maternal, e normal ca acum se simte debusolata, de cand au inceput testele si presiunea. Te rog reactioneaza ca si cum Iza este un elev stralucit, ii trebuie doar incredere in sine si incurajare si va fi un astfel de elev, o sa vezi! ....daca asta vrei! daca nu, observ-o si poate vei identifica anumite abilitati artistice sau de alta natura in care sa o sustii. Chiar de multe ori m-am intrebat, ca si Ken Robinson: de ce matematica si limba&literatura materna sunt disciplinele principale in sistemul de invatamant, iar cele artistice sunt la coada??!

Exact cum spunea si Olguta despre inregimentarea la acre suntem supusi: la ce bun acest sistem, chiar daca esti eminent, de vreme ce fie ceea ce inveti fie nu este folositor in viata, fie cel mai des intalnit/trist ceea ce ajungi sa faci nu iti place!?

Dana , eu o sustin , vorba aia "daca nu eu, atunci cine?". Ce am observat eu in ultimul timp e ca nu prea are imcredere in ea. Am fost socata sa vad rezultatele la o mica evaluare la mate, cate 21 de adunari si scaderi , super simple , cu cifre de la 1 la 10 , totaluri care nu depaseau 10. Fata mea a gresit 4 adunari din 21 , foarte simple , gen 3+1 , la care ea scris 6!!! Ma ia cu ameteala , mai ales ca stiu ca ea stie raspunsul corect, face adunari din astea de acum un an si ceva. O intreb , cum se poate? Raspunsul e "asa am vazut la x-uleasca" aka colega de banca. De ce nu ai incredere in ceea ce stii tu?!Zau ca nu ma supar daca vad ca a gresit pentru ca nu a stiut , dar nu suport sa vad ca greseste pentru ca a copiat de la colegi.

Dorina, pai atunci trebuie umblat la intarirea increderii in ea insasi. Eu am un pic de grija cand ma exprim, pentru ca suntem tentati destul de mult sa spunem: lasa, ca pun eu ulei, ca tu nu poti asta; lasa, duc eu cosul ca tu nu poti, esti mica etc... In timp acest "tu nu poti, esti mic" se expansioneaza in mintea copilului si ajunge sa-ti repete el: eu nu pot asta, eu nu pot ailalta. Si, spuneam, ca desi sunt atenta, tot imi scapa porumbei din acestia preluati din programele cu care am fost si eu obisnuita. Prin urmare construirea increderii in sine la un copil e o munca/responsabilitate importanta, zic ...

 

Eu nu imi amintesc? la clasele mici ne uitam unii la altii, la lucrarile de control? Nu cred. Poate si invatatoarea ar trebui sa le explice copiilor ca fiecare trebuie sa isi vada de lucrarea lui, copiatul nu le foloseste pe mai departe si nu e tocmai onest etc ... ca doar nu esti tu in clasa la fiecare pas sa intuiesti ce le da copiilor prin minte. Si sa si supravegheze acest aspect, nu? Daca invatatoarea a avut altceva de lucru 20 minute, poate copiilor atat le trebuie ... Si un coleg, cu baietel in clasa a 2-a, mi-a povestit ca a vrut sa-l asculte pe fiul sau la o poezie/lectie si in timp ce recita, copilul se plimba ...ajuns in camera lui a citit de pe carte ... Si eu am incercat cu tata, aceasta metoda, printr-a 3 sau a 4-a la istorie (si eu am iubit-o la fel de mult cum spunea si Olguta!) si tata m-a prins si mi-a explicat cum e cu copiatul. Si a tinut ... pana prin liceu nu am mai incercat ... si atunci tot la istorie !

 

Am zis cu irascibilitatea, ca si eu am facut cateva lectii cu Bea si am vazut ca ma enervez la fel ca tata ... Programul! Atunci am realizat si mi-am dat seama ca nu e sfarsitul lumii daca nu face o cifra din prima perfect dupa model, ca nu ne schimba cu nimic viata si ca tonul meu indeparteaza copilul de la activitate. Atunci, am decis sa ii spun ca aceste "teme" sunt pentru noi o distractie si ca ne amuzam si mai facem ceva liniute etc ... Ii dau bulinute magice (am gasit unele cu printese la Lidl). De atunci, aproape in fiecare zi imi cere sa facem teme ... si o tine ... uneori si mai mult de o jumatatate de ora, o ora ... e de neoprit. Nu stiu exact cum se aplica la Iza, dar gasesti tu o modalitate, iti dau exemple din experienta mea, nu stiu daca foloseste ca noi suntem mai micute... Sunt sigura ca Iza e minunata si tu o sa scoti la lumina diamantul din ea si in ceea ce priveste invatatura. Pupam fetele!

incurajeaz-o ca e buna, ca stie, ca poate, fara sa o certi nici cand greseste, sau cand ii zboara gandul in alta parte, cand o apuca o alta activitate.

 

Te rog reactioneaza ca si cum Iza este un elev stralucit, ii trebuie doar incredere in sine si incurajare si va fi un astfel de elev, o sa vezi! ....daca asta vrei!

 

ei, teoria o stim, mai greu e s-o aplicam!

si eu consider ca e bine sa-ti valorizezi copilul, sa-l incurajezi, sa-l cresti ca "jidanii" (no offence! )

dar cred ca cel mai bine e sa-l faci sa-si cunoasca adevarata valoare, sa se aprecieze realist in raport cu ceilalti, mai ales cand acasa e centrul universului si nu i se refuza nimic.

io sunt oarecum patita, babitza (bunica mea) care l-a crescut pe fi-miu la clasele mici ii tot repeta ca el e cel mai bun, ca stie tot, ca-i cel mai frumos si mai destept copil. pana cand au aparut si micile si inerentele "esecuri scolare" (o nota de 8 sau o lucrare mai putin reusita sau viteza melcului la probele sportive) si-atunci copilul a inteles ca are cineva ceva cu el, ca-i nedreptatit, ca nu i se acorda suficienta atentie...ca doar el e cel mai bun, el stie, doar asta i se repeta in fiecare moment.

copilul tb sa stie ca poate fi cel mai bun, dar poate avea si rateuri, ca nu intotdeauna cei mai buni reusesc cel mai bine, ca nu intotdeauna are dreptate, ca poate fi si nedreptatit dar poate avea si noroc si ca, oricum, in orice situatie, el va fi la fel de iubit.

la al meu mergea f bine puterea exemplului, cand ii spuneam ca fiecare are un serviciu iar al lui e la scoala, era multumit de motivatie. si nu si-a luat f in serios "serviciul", facea numai ce-i placea, se ducea la distractie si se pare ca n-a gresit prea mult.

De acord ca nu trebuie sa-i spui ca e cel mai bun, cel mai frumos etc...pt ca deja e pe spirit de competitie ..., dar poti sa-i spui ca e bun, ca e capabil, ca poate, chiar si ca e Perfect, ca toti copiii/oamenii de altfel! Cel putin eu sunt Perfecta, in afara ca am vreo 100 de defecte...

Ma rog...fiecare trebuie sa gaseasca un mod corect de functionare al copiluluimdin dotare...,,mca nu toti sunt la fel ca sa fie o reteta unica!

Și noi functionam la fel ca Moatza, școala e munca lor. Au înțeles fără probleme.

Mara chiar "suferă" în vacanță. Bine, la început, că după aia e bine și acasă în vacanță.

Își fac temele liniștite fără prea multe proteste,doar că mama trebuie să fie mereu prin preajmă pe post de colac de salvare.

Eu am o tactică în a le lăsa să se descurce singurele. Stau la început cu ele tip 5 minute după care mă apuc să spăl vase sau să pun în ordine ceva, în felul acesta ele cred ca mama e ocupata și nu mai e atentă la ele. Zic ele că doar se știe mama are un al 3lea ochi la ceafă.

Așa că ele îi dau înainte singurele și când se impotmolesc strigă "mamaaaa".

Pasul următor e de tipul "faci asta că mama pleacă la munca". La întoarcere verificăm. Moamă să vedeți ce mândre sunt de trăznăile care le-au făcut singure.

Noi așa funcționăm. Le lăudăm, le certăm, le pedepsim (mama ta ce supărare când nu mai vedem desene) în funcție de rezultate.

Cumva trebuie să reactionam.

incurajeaz-o ca e buna, ca stie, ca poate, fara sa o certi nici cand greseste, sau cand ii zboara gandul in alta parte, cand o apuca o alta activitate.

 

Te rog reactioneaza ca si cum Iza este un elev stralucit, ii trebuie doar incredere in sine si incurajare si va fi un astfel de elev, o sa vezi! ....daca asta vrei!

copilul tb sa stie ca poate fi cel mai bun, dar poate avea si rateuri, ca nu intotdeauna cei mai buni reusesc cel mai bine, ca nu intotdeauna are dreptate, ca poate fi si nedreptatit dar poate avea si noroc si ca, oricum, in orice situatie, el va fi la fel de iubit.

 

Cand era fiimea mica ii spuneam mereu " din toti copiii mei, tu esti cea pe care o iubesc cel mai mult " , la care ea protesta ...."mamaaaaaaaaaaa sunt singurul tau copil " ....noa, tocmai de aia esti cea mai "preferata" .

si-i mai spuneam si " sunt lucruri pe care le faci care-mi fac placere si altele care imi displac, dar oricum te voi iubi mereu.

iubirea nu e dependenta de ce fac bine sau mai putin bine.

Buna dimineata si o duminica frumoasa va doresc

'neața la hangițele frumoase! Azi duminica zi de "relax".

Ne-am trezit la 8h...un lux.

Trebuie sa mă mișc spre bucătăria că brotaceste burtica.

 

Ioana, sora ta e "soră" cu mine. Știu prea bine despre ce e vorba.

Lumea de aici are la dispoziție bunici, frați, surori, mătuși, unchi, un întreg repertoriu de neamuri care se ajută intre ei cu toată inima. Îmi place chestia asta.

Numai că noi trebuie sa ne descurcam singuri.

În schimb am rămas plăcut surprinsa de disponibilitatea celorlalți părinți în a-mi oferi o mână de ajutor... fara să îi întreb eu. Îmi ofereau ajutorul lor.

Ori treceau pe acasă să o ia pe Mara pt a o duce la vreo activitate sau o aduceau acasă la sfârșit sau de la școala o luau acasă la ei și tot așa.

Au simțit că am nevoie de ajutor și s-au pus la dispoziție.

Vineri, spre exemplu, Mara a ales sa facă Catechism doar că e la mine în cartier de la 17-18h. Pt mine e imposibil. La 16,40h plec de acasă cu autobuzul în localitatea vecină pt a o recupera pe Giulia de la patinaj, urmând apoi să mergem la muncă. Ne întoarcem acasă la 18,30h.

Sunt mai bine de 2 ani de când Mara nu vine acasă de la scoala. Merge acasă la o prietena/colegă de-a ei. De acolo mama fetiței le duce la Catechism. La întoarcere mi-o aduce acasă și mă așteaptă până vin eu de la munca.

Și mai am astfel de exemple. O mulțime. Pe mine mereu m-a emoționat acest ajutor oferit inconditionat.

 

O duminica plăcută!

Frumosi oameni Sorina!

Într-adevăr! Mă consider norocoasă.

Buna dimineata; o saptamana lina tuturor.

Aseara m-am delectat cu niste camasi de calcat ...important e ca sunt "la zi".

Neatza fetelor

o sapt frumoasa si de la mine...deci Stella nu te mai cateri pe Everest esti in randoné pe...ses.

Azi ma duc la masaj ,imi vine o amica si seara ma vad cu contabila.

miine o virez la campina daca Mariana are timp ma vad cu ea.

pup si o zi cu soare va urez!

Neatza fetelor

o sapt frumoasa si de la mine...deci Stella nu te mai cateri pe Everest esti in randoné pe...ses.

Azi ma duc la masaj ,imi vine o amica si seara ma vad cu contabila.

miine o virez la campina daca Mariana are timp ma vad cu ea.

pup si o zi cu soare va urez!

 

Buna dimineata!

Cu mare placete vin la intalnire,numai sa nu fiu la ore,ca inca este bulibaseala in program,dar ne auzum la telefon,si stabilim.

Hello si o saptamana frumoasa!

 

Soare e, de incalzit s-a incalzit putin, ziua a inceput sa se mareasca. E foarte bine asa cum e!

 

Nu mai gasesc paletele de la masina de paine, se pare ca ...au disparut ... , adica le-am aruncat eu sau unul dintre noi... Asta nu e bine!

 

Destiny, ma bucur ca ai inceput cursul. Cat dureaza? E clasic, sau de unghii false? Apoi ai sanse in orasul tau, sunt saloane, sunt clienti?

Buna dimineata si de la mine.

 

Din ce se anunta azi o zi mohorata, vad ca acum a iesit soarele.Cica sa-i mai crezi pe aia de la meteo.

 

La mine azi ultima zi de concediu si pe cuvant daca am chef maine sa ma intorc la munca, mai ales ca sunt de 3 saptamani in concediu.Nu munca in sine ma face sa nu ma mai duc cu placere si anumite persoane.

Sanatosi sa fim ca trecem noi si peste .

 

Asa ca azi profit de liber si mai strang putin prin casa, sa vad ce fac de mancare si in rest relax ca asta este "ordinul" primit de la al meu :"stai si te odihneste, nu face nimic", e partea cu nu face nimic nu-mi iese

 

Destiny, bafta la cursuri.Pasiune ai, asa ca o sa fie totul bine.

 

O zi frumoasa tuturor.

Hello si o saptamana frumoasa!

 

 

Destiny, ma bucur ca ai inceput cursul. Cat dureaza? E clasic, sau de unghii false? Apoi ai sanse in orasul tau, sunt saloane, sunt clienti?

 

Multumesc,Daniella.Cursul se tine trei luni si jumatate,asta daca mergem si sambata+duminica,daca nu,cinci luni.E manichiura pedichiura clasica,dar sa pot face mai departe cursuri pt.gel,imi trebuie acesta,el e baza.Sanse,ce a spun...sunt saloane o gramada,si clienti sunt,iar momentan am vazut la sase saloane ca angajeaza mani-pedi clasic-gel-acril,deci sanse ar fi...daca nu,facem acasa,la noi,la clienti...

Buna dimineata si de la mine.

 

 

 

Destiny, bafta la cursuri.Pasiune ai, asa ca o sa fie totul bine.

 

O zi frumoasa tuturor.

 

Multumesc,Ioana!Sper sa fie bine.

Hello si o saptamana frumoasa!

 

 

Destiny, ma bucur ca ai inceput cursul. Cat dureaza? E clasic, sau de unghii false? Apoi ai sanse in orasul tau, sunt saloane, sunt clienti?

 

Multumesc,Daniella.Cursul se tine trei luni si jumatate,asta daca mergem si sambata+duminica,daca nu,cinci luni.E manichiura pedichiura clasica,dar sa pot face mai departe cursuri pt.gel,imi trebuie acesta,el e baza.Sanse,ce a spun...sunt saloane o gramada,si clienti sunt,iar momentan am vazut la sase saloane ca angajeaza mani-pedi clasic-gel-acril,deci sanse ar fi...daca nu,facem acasa,la noi,la clienti...

 

 

Cam mult dureaza cursul fiind numai mani-pedi.Eu imi aduc aminte ca acum 10 ani cand l-am facut eu tinea vreo 2-3 luni.5 luni tinea cel cu cosmetica si coafor.

Eu optasem doar pt mani-peni ca trebuia sa plec din tara ca altfel mie mi-ar fi placut sa fac cosmetica.

Bine eu am facut cursul doar la insistentele surorilor si catorva prietene ca ma vedeau ca pictez pe unghii, ca de profesat n-am profesat niciodata si nici n-as fi renuntat la meseria mea pt asta.

 

Dar se pot face bani frumosi mai ales acum cu toata nebunia cu unghii false, gel, bla, bla.

 

O mare atentie si grija sa ai cu angajarile.Multi angajeaza la procent, iar daca nu-ti depasesti targetul nu castigi cine stie ce.Mai sunt si saloane care angajeaza pe salariu fix, dar daca treaba nu merge s-ar putea tot la procent sa se ajunga.Asa ca mie una mi se pare cel mai rentabil sa fac pe langa altceva sau acasa.

La inceput e mai greu acasa pana iti formezi clientele.

 

Oricum ar fi eu iti urez multa bafta.