Alexandru

Vechi, vechi dar bun!

Amina, trebuiesc socotite cam trei luni pîna la prima recolta, deci anul asta ma tem ca e cam tîrzior, dar încearca si tu cu trei patru boabe, ce te costa? Chit ca o recoltezi doar de samînta.

Despre ce era vorba aici? Tre' sa potriveasca, sa-ti faca placere sa te joci, si sa-ti satisfaca cerintele... acel ceva (fie el si-un aparat foto), ce vine tinut în mîna! Vezi, si de asta îmi place mie de tine

Zozo, fii atenta, îi zici asa : "vrei fasole verde cu carne de porc? vrei înghetata de zmeura? pofta-n cui pîna faci setarile la modem!"

...in sufragerie, sau in dormitor Cand eram la parinti, am pus o singura data o jumatate de strat de curiozitate. Sa tot fie acum 35 de ani. Dupa care nu l-am mai gasit nici de samanta pana de curand. Acum nu am unde. Într-un ghiveci mai mare, pe balcon? Dar ai dreptate, mai mare daraua... http://storage.canalblog.com/64/75/100041/13960940_m.jpg

Îmi pare tare rau ca s-a chinuit, este insuportabil sa asisti la genul asta de supliciu fara sa ai posibilitatea sa faci ceva. Acum gînditi-va ca a ajuns în paradisul cu cîrnaciori si crenvursti si ca si-a regasit vioiciunea de odinioara

Despre ce era vorba aici?

Maestro, în locul domniei tale, as încerca macar de curiozitate sa seman cîteva fire si sa ma bucur de ceva bob proaspat, incomparabil mai placut si mai digest decît cel uscat

Stim ca Pyroflam nu au si tigai, doar ca ne-am întins de la tigai la alte vase si tingrii Sa stii ca eu ma descurc si cu tigaie/cratita joasa de la LeCreuset de fonta, dar emailata. Cu astea trebuie doar sa "te înveti" sa jonglezi cu temperatura. Banuiesc ca tu gatesti pe foc. Eu gatesc pe placa de ceramica, e clar ca nu am intensitatea focului aragazului tau, asa ca daca am grija, nu se lipeste nimic nici de astea. Chiar si cu inoxul se poate jongla. Peter era un maestro la prajit oua în tigaie de inox. E adevarat ca tigaile teflonate, si vorbesc de alea bune grele din fonta, daca sînt de calitate buna tin mult... cu toate astea, vreau deja de mult sa renunt la teflon, dar înca nu am reusit 100% Mi demult, Pyrex, care e mama lui Pyroflam, facea si diverse tigai, soteuze si cratiti cu mîner, în întregime din sticla. Erau bune pentru ca mergeau direct de pe flacara la cuptor, dar lipeau ca dracu'. Au sfîrsit la lada de gunoi. Si eu apreciez tigaia din inox, si chear cea din arama (za best), doar ca trebuie musai unse zdravan cu ceva materie grasa. Interesul antiadezivelor, pentru mine, este ca pot sa reduc cantitatea de materie grasa. Doar pensulez usor cu ulei ce am de prajit, peste, carne, si asta e tot. Înainte foloseram un spray cu materie grasa, dar o data am nimerit partial alaturi de tigaie cînd era pe foc si de atunci m-am lecuit

Sarumîna, sarumîna

Cum de am putut sa nu bag de seama? La Multi Ani, Carmen! =))

Pyroflam nu-s antiadezive si nu sînt sigur ca fac si tigai. Despre tigaile cu învelis de ceramica, am spus ce cred, si mentin : fragile si dupa 6-7 luni lipesc mai rau decît o tigaie din inox. Argumentul ecologic mi se pare în conditiile astea compromis, pentru ca daca e sa schimbi tigaia de doua ori pe an.... Pîna una alta, tot teflonul e top.

La Multi Ani cu sanatate, Stella!

Ai mai yoyo ca nu sint la primul aparat ) si poti sa saturezi ce vrei daca aparatul nu e ceea ce consideri tu "gold standard", nu o sa ai culori bune. Yoyo cam are dreptate, saturarea culorilor nu este o chestiune de calitate a aparatului. La Canonul meu am parametrat saturatia culorilor un nivel mai sus decît cel definit în uzina, deoarece mi se parea ca imaginile JPEG erau cam terne. La aparatele mai noi, am vazut ca se pot defini simulari de pelicula argentica, în care poti sa alegi de pilda un model de film reputat pentru culorile vii (gen Fuji Velvia). Mai exista posibilitatea de a investi într-un program de tratament pe care îl ador, DxO OPtics Pro, care corijeaza automat mare parte din defectele unei fotografii, inclusiv deformarile datorate obiectivelor. Atunci ce sa mai zic in apararea mea decit ca Nikonul mi s-a parut mult mai sharp si rapid decit orice Canon, pt ca ma dusesem hotarita sa imi iau un anume Canon cu ceva luni in urma si in final nu am mai luat nimic...am stat si am analizat Canonul un Sony si acest Nikon si el a fost si alegerea mea finala. Stiu ca aici e clubul Canonistilor dar rogu-va mariile voastre sa primiti si un amarit ca mine in rindurile voastre:)) Nu e un club exclusivist, eu de pilda mai sînt si fan Fuji Prin setarile aparatelor ai posibilitatea sa ajustezi parametri gen : contrast, saturatie, precizia contururilor (sharpness), etc. Acum depinde cum vin aparatele reglate din uzina : de pilda Nikon baga saturatia culorilor din greu (ceea ce ai apreciat tu), sau Canon accentueaza cam prea tare contrastul. Problema e ca în functie de subiect, saturatia excesiva a culorilor, care e mai potrivita subiectelor gen peisaj sau natura moarta, nu se nimereste absolut de loc pentru portret, deci oricum are sa trebuiasca sa intri în maruntaiele setarilor ca sa îti faci reglajul potrivit. Canon si Nikon fac joc aproape egal la raportul calitate/pret, doar ca Nikon vinde programul de tratament pe care Canon îl ofera gratuit, fara sa mai vorbim de unele decizii de neînteles de-ale lui Nikon în ce priveste motorizarea obiectivelor la aparatele de intrare în gama. Cu Nikon, daca ai sa vrei sa utilizezi formatul RAW (necompresat) va trebui sa mai întinzi 150€ la pravalie pentru achizitia programului Nikon Capture. Si, zic eu, pentru fotografie de produs, formatul RAW este indispensabil. Cum ziceam, Canon ofera gratuit programul echivalent (Digital Picture Proffessional - DPP).

Ah, trebuie sa gasesc unghiul potrivit, ca sa vezi ca are si talpi la cizme

Wow! Iata o cugetare extrasa -se vede- cu mari cazne din abisul gîndirii. În sfîrsit dau de cineva care reuseste sa priceapa efectul fara sa aibe habar de cauza. Mare talent!!! Cît despre fraza asta : ce sa mai zic, ma lasa mut de admiratie

Bun, deci reteta de crab ramîne pe alta data

Da, nu a durat prea mult pîna s-a hotarît, a facut o inspectie generala aprofundata a casei si a împrejurimilor si s-a decis E mai ales foarte cool, nu e stresat absolut de nimic, e tandru si torcaletz.

Well, cu Mimi (cel gri) se joaca frumos si chiar pot sa manînce din acelasi blid. Cu Momo (roscatul) e mai dificil, e mai exclusivist, încerc sa rotunjesc asperitatile între ei

Vi-l prezint pe Fitze Al treilea motan care a hotarît sa locuiasca la noi.

Uma draga, de unde nu e, nici 'mniezau nu cere Deci! Decît sa ne certam, mai bine-un cîntec vesel sa cîntam : "Iata Anul Nou, S-a apropiat, din ceeer va fi si împodobit, ca un împarat..."

exact! Zerda, Alicia, asa cum ati subliniat cu pertinenta, cel mai important este sa fii multumit, daca nu chiar fericit, în cea ce faci. Daca jobul îti manînci viata si sanatatea, îl schimbi fara sa stai pe gînduri.

Ai mai yoyo ca nu sint la primul aparat ) si poti sa saturezi ce vrei daca aparatul nu e ceea ce consideri tu "gold standard", nu o sa ai culori bune. Yoyo cam are dreptate, saturarea culorilor nu este o chestiune de calitate a aparatului. La Canonul meu am parametrat saturatia culorilor un nivel mai sus decît cel definit în uzina, deoarece mi se parea ca imaginile JPEG erau cam terne. La aparatele mai noi, am vazut ca se pot defini simulari de pelicula argentica, în care poti sa alegi de pilda un model de film reputat pentru culorile vii (gen Fuji Velvia). Mai exista posibilitatea de a investi într-un program de tratament pe care îl ador, DxO OPtics Pro, care corijeaza automat mare parte din defectele unei fotografii, inclusiv deformarile datorate obiectivelor.

În mai bine de 22 de ani de munca în Occident, si vreo sapte opt firme prin care am trecut, nu am pomenit asa ceva. Nu zic ca nu exista cazuri de hartuiala, dar în 99,9% din ele, ori seful vrea sa abuzeze de subaltern (indiferent de sexul sefului sau de sexul subalternului), ori angajatul nu corespunde asteptarilor si seful vrea sa-l împinga catre usa. Asa, fara un motiv coerent, e greu de crezut. La originea dusmaniei musai se afla ori o vorba nepotrivita, ori un gest nelalocul lui. Desigur, e mai comod sa deduci ca celalalt e nebun sau mai stiu eu ce, în loc sa-ti asumi eroarea, sa pui lucrurile la punct cu el si eventual sa te scuzi. Nastratin Hogea spunea într-una din istoriile lui : "..Cînd numeri magarii, începi cu tine". Mai exista si ipoteza unei dusmanii imaginare, dar aia tine mai degraba de patologie.

Efectiv, în reteta originala sîmburii nu se scot. Eu unul îmi recunosc pacatul, cum nu sînt amator de vizite la dentist, scot sîmburii. Dar ori folosesc cirese din cele cu carnea tare, care nu prea lasa zeama, ori le tavalesc prin zahar pudra amestecat cu un pic de fecula, înainte de a turna compozitia deasupra.